Carențe financiare

Am fost crescută de părinți cu banii mei în buzunar, ai mei spunându-mi dintotdeauna să îmi plătesc propria consumație, să nu accept cadouri, mai ales de la bărbați, iar în liceu, m-a pus să dau înapoi o bluză pe care mi-o cumpărase un tip cu care mă întâlneam. Taică-meu era și polițist, deci orice cadou pe care îl puteam primi, ar fi putut fi interpretat în anumite circumstanțe ca o mită indirectă, de aceea era foarte strict cu noi (eu și frate-meu) în privința asta. Efectul a fost că, ulterior în viața adultă am intrat în relații neștiind cum să mă raportez corect la chestiunea banilor, a cadourilor, a așteptărilor ce țin de partea financiară pe care un bărbat ar fi trebui să le furnizeze în relație. Iubiții mei pe termen lung erau fericiți că lângă mine economiseau, ceea ce era un lucru super pentru ei, dar nu neapărat și pentru mine, căci eu nu mă simțeam specială, răsfățată sau apreciată în vreun fel. Și niciodată nu am simțit siguranță financiară lângă un bărbat. Așa că, atunci când m-a întâlnit fostul soț, care este un zgârcit notoriu, am fost mană cerească pentru el. De la prima întâlnire nu mi-a plătit nimic și a continuat să împartă totul la doi, inclusiv chitanțele de la restaurat, chiar și câțiva ani după căsătorie. Dacă îmi dădea 20 de zloți, ca nu aveam cash, scria pe o foaie și se aștepta să-i returnez. La restaurant plătea el toată consumația cu cardul lui de credit, ca să adune mile și să pară ”un bărbat”, iar apoi venea acasă, împărțea chitanța la doi, intra în contul meu și-și transfera jumătate din bani la el în cont. Când mi-am schimbat parola de la cont, a rămas șocat că nu mai are acces la pușculița mea, ba chiar a vrut să mă sperie cum îmi va fi de greu, de acum în colo, ca să fac eu toate transferurile. Eram însărcinată cu copilul lui, când el și-a cumpărat o mașină nouă, iar mie mi-a vândut-o pe a lui. I-am dat cash, banii în mână, însărcinată în 7 luni. I-am plătit peste valoarea mașinii, deși am încercat să negociez, dar s-a ofticat și i-am dat pace. A început să dea cu banul doar când s-a simțit amenințat, văzând că plec, a devenind brusc foarte generos, la concurență cu mă-sa în valoarea cadourilor, căci până atunci soacra îmi lua cadouri mai scumpe decât soțul. Era bogat, avea bani, acțiuni și proprietăți, chiar mai multe decât mă informase pe mine că are, și folosise acest argument de la început pentru a-mi oferi minimul. Un fel de scuză că mă testează, să nu fiu eu cumva avidă după banii lui, scuză pe care a întreținut-o și după ce a insistat să mă ia de nevastă. Și cum eu eram îndrăgostită, naivă și nu știam să mă raportez la bani, nu am nici cerut, nu am nici așteptat, până m-am văzut cu un copil în brațe, fără loc de muncă și trăind din bursă, și împărțind cot la cot cheltuielile cu el, în timp ce el făcea doar din salariu de cinci ori mai mulți banii ca și mine. Atunci mi-am tras semnalul de alarmă, realizând în ce căcat ajunsesem, pentru că nu știam să-mi pun standarde, să ”cer” și să aștept o investiție corectă și la același nivel din partea persoanei cu care îmi împărțeam viața și căruia îi născusem un copil. L-am lăsat cu bani cu tot, în ciuda protestelor și a promisiunilor lui și am început să-mi caut puncte de reper, deși nu știam cât mi-se cuvine și cum trebuie să cer. Mi-am dat seama ulterior, că eram atât de setată pe ideea că sunt independentă și nu-mi trebuie banii nimănui, că mă simțeam aiurea când îmi plăteau bărbații consumația, ba chiar mai aveam prostul obicei de le plăti eu lor. Am purtat nenumărate discuții cu o prietenă de-e mea pe tema asta. Îmi spunea permanent ce prost gândesc, dându-mi sfaturi bune, dar pe care eu refuzam să le ascult.

Încetul cu încetul am început să mă schimb, să-mi redefinesc așteptările și valoarea, punctul de cotitură fiind, o cină pe care am vrut să o achit eu, iar persoana pe care o iubeam, atunci, mi-a spus: „eu știu că ești o femeie de succes, independentă și cu banii tăi, și apreciez asta, dar eu așa am fost educat, să plătesc, e de datoria mea și îmi face plăcere să am această contribuție”. Cuvintele lui mi-au schimbat total perspectiva, mai ales că veneau de la un om inteligent și bogat. De atunci, am învățat că nu trebuie să cer, ci să accept. Pentru că cei care dau, vor și primi de la mine în schimb, iar cei care nu-mi oferă mie, vor oferi alteia, și le doresc din tot sufletul să le fie de bine cu aia!

Iar prietenelor mele, care știu că au probleme similare, le spun sincer că, un bărbat care nu investește nici măcar într-o amărâtă de cină, mai ales la început, când vrea să te cucerească, nu-i un bărbat care o să investească ulterior, când tu dai totul iar el are rezerve. E doar un puștan care vrea să te fută pe gratis, cu minim efort și pe banii tăi.

87 de gânduri despre „Carențe financiare

  1. stiam La nivel teoretic ca trebuie sa existe și astfel de relații, dar tot la categoria WTF? intra. 🙂

    Platitul unei consumatii nu este investiție ci un gest de curtoazie, dacă in individ nu poate face sau accepta un asemenea gest cel mai bine este sa pui distanță fata de el/ea.

    Apreciază

  2. Concluzia e cam ca oistea in gard. Pentru fiecare persoana banii au alta semnificatie si in spatele unei plati sau al unui cadou stau diverse motive, nu neaparat romantice. Eu ii platesc intotdeauna consumatia unei prietene cu care ies in oras din cand in cand, dar nu m-as culca vreodata cu ea, nu imi doresc absolut deloc. Am platit aproape intotdeauna orice consumatie cand am iesit cu cineva din urmatoarele motive:
    1. E un obicei cu care sunt de acord. Politete, nu altceva.
    2. Cand invit pe cineva care stiu ca nu sta bine financiar, ma asigur ca poate sa accepte fara griji, deci ma ocup eu, chiar daca nu e vorba de o tipa. Mi-am scos inclusiv echipa mea de la serviciu la masa (adica subordonatii, desi nu ii consider subordonati ci colegii mai tineri in responsabilitatea mea) pe banii mei, de mai multe ori, si nu doar la masa.
    3. Banii pentru asa ceva sunt cea mai ieftina chestie pentru mine, nu valoareaza aproape nimic. Nu sunt milionar, dar o cina in oras nu se pune. E pur si simplu o operatie prin care dau niste hartii din care am destule, un soi de bani de Monopoly. Si daca oamenilor le face placere, e cea mai simpla cale de a le face placere, desi ei nu stiu asta.

    Deci daca un tip nu sare cu banii pe masa poate sa aibe diverse motive, de la faptul ca nu ii are la intentia de a tine sub control cheltuielile. Am o prietena care de-a lungul vietii a avut multe dificultati cu barbatii pentru ca e cheltuitoare, dar castiga si destul de bine; ultima data am iesit cu ea si cu prietenul ei, am vazut ca tipul e destul de cumpatat cand facea rapid calcule despre bacsisul pe care sa il lasam si a lasat vreo 5 lei de persoana cand ceilalti am lasat cate 10, in special pentru ca iesea suma rotunda cu 10 si nu aveam marunt. Ei doi castiga adunat ceva mai mult decat mine, dar per persoana sensibil mai putin, asa ca pentru ei 10 lei li se parea cam mult, mie nu. E de inteles. Ei nici nu stiau ca eu platisem pentru 3 persoane, pentru mine si un prieten cu sotia care tocmai plecasera mai devreme, pentru ca prietenul respectiv e cu credite la banca, copii mici si sta foarte prost cu banii, asa ca el se uita la 10 lei bacsisul pentru ei doi, eu dadusem 30 din buzunarul meu. Nu e vorba de suma, ci de principiu. E un tip rau din cauza asta? Nu, doar mai limitat financiar.

    Apreciază

  3. Ce voiam sa spun e ca o cina nu e neaparat o investitie: s-ar putea ori sa nu aibe un obiectiv, ori sa nu insemne nimic pentru tip, ori amandoua. La mine de obicei sunt amandoua.

    Apreciază

  4. Asa cum tu ai mostenit o educatie gresita in anumite privinte probabil i s-a intamplat si lui. I s-a spus ca femeile il vor vrea pentru banii care ii are si a crezut ca si tu la fel. Constient sau nu, a vrut sa te testeze dar nu a stiut cand sa se opreasca. Unele temeri sunt mai puternice decat ratiunea.
    A inteles pana la urma ca a exagerat, deci poate se indrepta totusi, daca ii mai dadeai o sansa.
    Nu stiu daca nu erau si alte probleme, fara legatura directa/indirecta cu banii.

    Nu stiu dc sunt asa sensibile femeile daca le platesti o masa, pentru un barbat nu inseamna nimic, decat daca o face cu bani care nu ii are, desigur :))

    Aia cu ‘placerea mea’ e abureala, doar daca nu cumva il pipaie tipa pe sub masa. Sau conteaza sa o faca dupa :))

    Apreciază

  5. Greșești in a-mi evalua situația. Un zgârcit patologic, rămâne zgârcit patologic atât. Deși, nici eu nu am știu sa cer.
    Cat despre a continua o relație care nu merge si a investi in schimbare, câteodată pur si simplu nu mai ai chef. Si e mult mai sănătos, frumos si practic sa începi ceva nou. Avem doar o viata si șansele de schimbare se micesc cu anii.

    Apreciază

  6. Nu stiu ce inseamna pentru tine „patologic” si de ce ai impresia ca tu poti sa-ti ajustezi defectele iar altii nu. Mai ales ca din ce ai spus, chiar incepuse sa se schimbe.

    Adica, hai sa gandim la rece, intr-o tara in care poti sa te insori cu una si dupa 6 luni sa pretinda pensie de intretinere pe viata, nu e o gluma. Plus eventual pensie alimentara.

    Uite, in NBA, jucatorii sunt invatati cum sa scape corect de prezervativ, sa nu-l arunce cu neglijenta la gunoi ca au fost cazuri in care unele au ramas insarcinate colectand continutul. Inclusiv ala de la sex oral (uite de ce trebuie sa fii sigura ca inghite, nu doar ca e sexy). Si fraierul bun de plata 20+ ani la niste sume astronomice, ca se castiga serios in bransa.

    Da, astea sunt femeile alea sexy si dezghetate si nu, nu zic ca doar femeile sunt asa, au si barbatii problemele lor.

    Stiu, te asteptai ca na, va stiati de atata vreme, poate ca trebuia sa stie ca nu esti genul.
    Dar uite ca desi in romane asa merge treaba, realitatea e alta, oamenii trebuie sa vorbeasca despre problemele lor, trebuie sa lucreze la problemele lor, nu sa astepte schimbari magice.
    Iar adevarul e ca nici tu nu ai de unde sa stii ce ai sa faci peste 10 ani. Daca ramanea impotent de exemplu. Sau paralitic. Nu ai fi cautat si atunci „better package”?

    Deci ti-ai recunoscut partea de vina in ceea ce priveste faptul ca nu ai stiut sa abordezi corect problema.
    Adica, sa-l prinzi intr-un moment bun si sa-i spui gen sa-i spui „puiule, esti baiat destept, cu bani, pula mare, nu meriti una materialista care sa se imbogateasca de pe urma unei mese la restaurant cu tine sau folosindu-ti masina SH.” Si poate se trezea si mai devreme.

    Da, nu ai avut chef.
    Stiu motivul asta, mi l-a servit un fost coleg de servici, care spunea ca de asta nu vrea sa lamureasca niste probleme cu nevasta cu care avea o casa si doi copii. Probleme de altfel relativ minore dar care trenau de ceva timp. Si nu dupa mult timp am aflat ca a lasa insarcinata o colega. Nu nevasta, desigur si relatia cu siguranta era de mai multa vreme.

    Tu ti-ai luat amant inca inainte sa divortezi, si a fost usor, nu? Dar asta te induce in oroare vizavi de cat de usor poti sa-ti gasesti un partener de viata. De sex, no problem. De viata, errrrr, parametrii sunt altii.

    Pai frumos si practic …in teorie este. Dar in practica, la 38 nu-ti mai gasesti un partener ca la 28.
    Mai ales si tanar si cu bani si cu pula mare. Si exact asa, sansele sa gasesti scad si mai mult o data cu anii.

    Practic sansele de „all in one” sunt cvasi-inexistente.

    Singura posibilitate reala e un tip tanar, sarac si cu pula mare care sa fie incantat de statutul tau financiar si dispus eventual sa mai faca un copil cu tine + completare un amant cu bani.

    Desi astia cu bani si amante cam evita femeile maritate, prea multe complicatii, oricat de bleg pare a fi sotul, de ce sa mori inopinat?

    Plus ca sunt destule libere dispusa sa o arda intre 20 si 35+ pana cand isi sau seama ca au nevoie de ceva mai mult decat pula si si ceva maruntis sau/si ca statutul de amanta nu e antecamera la cel de nevasta.

    Iar financiar sa te descurci cu ce ai cee ce n-ar fi arat de rau, daca nu faci o miscare financiara imprundenta si ajungi falita.

    Apreciază

  7. Abordezi aici mai multe aspecte, pe care încerci să le corelezi, dar nu se leagă.
    În privința mea, alegerea mea de a divorța s-a bazat pe mai mulți factori, iar acesta a fost unul dintre ele. Nu regret divorțul de fel, mă bucur de el, mi-a schimbat viața în bine. Nu există comparație între cu trăiam și cum trăiesc. Ca și condiții de viață mai modest, dar confortul psihic, posibilitățile și experiențele – net superior. Tot încerc să își spun că nu are rost să te obosești lângă persoana nepotrivită, pentru cu timpul și anii pierduți nu ți-i dă nimeni înapoi.
    ”de ce ai impresia ca tu poți sa-ti ajustezi defectele iar alții nu” – pentru că alții nu vor, nu sunt interesați să facă asta și o fac temporar, când se simt amenințați. Dacă nevastă-ta nu ți-o suge de exemplu, dar tu își dorești experiența asta și nu vrei să te privezi de ea pentru restul vieții, ii prezinți actele de divorț. Si atunci ea are două opțiuni: ori merge pe cont propriu în viață, ori se pune la supt pula. Și îți zic eu că ți-o va suge, mai ales dacă nu e pregătită de independență, doar că ți-o suge o lună, două sau poate un an. La un moment dată se oprește, pentru că ei pur și simplu nu îi place să sugă pula.
    Așa a fost și cu finanțele la fostul soț. Următoarea mașină mi-a cumpărat-o el integral, pentru că eram în perioada în care eu îl informam că vreau să plec, ca mai apoi după divorț, să-mi trimită facturi de 3 zloți pentru medicamentele cumpărate fiică-si, ca să îi dau banii înapoi.
    Cât despre schimbarea mea în abordarea financiară, ea a venit la câțiva ani după despărțirea de fostul soț, când am întâlnit pe altcineva, care mi-a oferit o altă perspectivă. De aceea e important să întâlnim oameni noi, căci ne dau o altă perspectivă asupra vieții. La fel poate s-a întâmplat și cu fostul tău coleg de serviciu. Eu sunt convinsă că i-a spus ăla odată, de două sau poate de trei ori nevesti să se schimbe, s-o fi schimbat ea temporar, iar până la urmă tipul și-a băgat pula în alta, pentru că dragoste cu forța nu se poate și nici schimbare.
    Nu înțeleg ce caută aici poveștile despre jucătorii aia NBA? Nu vorbeam despre gagici disperate după bani de întreținere și gagii idioți?
    În primul rând că am 37, iar sâmbătă am fost la o petrece, unde trei gagii m-au abordat la modul intens, cu unul venind la mine să-mi spună cât sunt de frumoasă și mișto așa din senin, deci te rog, nu-ți fă griji pentru mine. Mă descurc :). Mă descurc și financiar, cum m-am descurcat de fapt toată viața, chiar și atunci când am fost măritată.

    Apreciază

  8. Comentariul asta e asa o adunatura de contradictii incat ma intreb daca efectele alcoolului de la petrecerea de sambata inca persista. Chiar m-ar interesa ce bautura e aia, vreau si eu pentru unele ocazii.

    Btw, tonul e defensiv-agresiv. Asta inseamna ca ceva e suficient de adevarat incat te-a suparat si ai intrat in defensiva. Nu comentez pentru ca nu ma intereseaza sa intru in polemica respectiva, dar per total nu pare de nici o culoare ca viata e asa roz pe cum vrei sa o prezinti. Si daca tu confunzi niste tipi nefututi cu o viata implinita, hai Steaua!

    Apreciază

  9. Dacă viața mea nu pare roz asta e. Cu siguranță e mai colorată decât a fost înainte, iar culorile astea le dau eu, pentru că eu o trăiesc și nu opinia publică, care o privește prin filtrul propriu.
    Poate sunt iritată la discuțiile pe care deja le-am procesat în urmă cu patru ani, când m-am separat și pe care nu mai vreau să le aduc în actualitate. Atunci a trebui să motivez în fața unor oameni de care îmi păsa de ce divorțez și acum nu mai simt nevoia să o fac, la nimeni de fapt. Mă plictisește pentru că sunt argumente repetative. Dacă mă lăsa el, poate era mai simplu, ridicam din umeri și gata, dar lăsând eu sunt mereu judecată și chestionată pentru asta. Pentru mine este un capitol inchis, nu mai vreau sa discut de ce u am ramas, dar pot sa discut si sa analizez elemente de asa da sau asa nu. https://viatapetinder.wordpress.com/2017/12/08/frica/
    Viața împlinită nu mi-o dă persoana de lângă mine, ci mi-o fac eu.

    Apreciază

  10. Yeah, right!
    (expresia de mai sus e data ca exemplu didactic pentru gramatica engleza; nu e un englezism scapatat, are o semnificatie aparte)

    Apreciază

  11. „Btw, tonul e defensiv-agresiv.” – dacă mai era nevoie de încă o confirmare a legii acțiunii și reacțiunii.
    Adică i se tot spune unei femei (nu e de față, e pe un blog) că a ajuns la o vârstă la care n-o prea vrea nimeni la modul serios, că și dacă o vrea e așa, o haină de vreme rea. Că e complicat cu banii și iubirea și de ai vrea una la 38 de ani când ai putea avea una de 20, și de fapt și pe aia ca amantă. I se repetă de multe ori, că fiecare postare are rubrică de comentarii. Pe lângă asta i se scot în evidență greșelile din viață, de parcă am fi toți perfecți, chipurile din raționamentul oțelit al bărbatului.

    Femeia reacționează în consecință – spune și ea de n ori cum e faină și fac bărbații coadă la ea, unii mai tineri, alții mai însurați sau mai bătrâni (sau poate și bătrâni și însurați) cu sau fără bani sau portofoliu de acțiuni.

    Normal, procedeul se reia într-o moarte a pasiunii – că nu cred că o femeie se udă toată dacă i se tot repetă că are o viață nasoală și nici masculii nu fac pe cocoșii când le spune o femeie cât e de curtată. Dar hei, cine sunt eu să vă stric ping-pongu-l ăsta, nu?!

    Un lucru care mă face curios aici e noțiunea de bărbat cu bani. Imaginea pe care o cetesc eu în rândurile voastre (a bărbatului cu bani, zic) e un roboțel afacerist în costum, tuns, parfumat și îngrijit, de succes (aici rămâne de completat) cu casă și mașină scumpă (trebuie să aibă, că e de succes), galant, manierat și care înțelege mersul societății. Și apoi vorbim de bani și cele mai superficiale chestii de pe lumea asta – gen cum întreține bărbatul ăsta amante și cum… mai era ceva? Pentru că încă n-am văzut să ziceți careva ce se poate face cu banii ăia. Îți cumperi un avion, îl construiești în grădină, îți faci casă într-o peșteră, călătorești în jurul lumii, îți iei mașină din aur, îți închiriezi un iaht, bei 1000 de tone de bere, băi, nu știu, ceva interesant. Trebuie să-mi scape ceva, dar dacă nu, vp salută de aici un sărac. Că dacă aia-i bogăția, nu mulțumesc, luați-o voi, cu tot cu pițipoancele de pe instagram.

    PS: Nu există să-i vinzi mașina soției. Vrei bani pe ea o vinzi mătușii, cumnatului, în piață etc. Vrei mașină nouă și vrei să dea și soția bani? o spui bărbătește și gata, nu-i vinzi mașina.

    Apreciază

  12. Amante au toate categoriile de bărbați, si bogați si săraci. Oameni cu bani am văzut de mai multe feluri, si cu amante si fără.
    Amantul pe care l-am avut eu (unul singur) avea într-adevăr bani, case si proprietăți, din afacerea proprie. Ce făcea cu banii ca entertainment? Călătorea foarte des, cam la 2-3 luni, in diferite parți ale lumii, își mai lua cate o motocicleta, își mai lua cate o mașină, lui sau altora, si ii cheltuia pe lucruri scumpe si pe confort. Confortul costa foarte mult, pentru ca nu-i tot una sa zbori transatlantic la business ori la economic, sau sa stai la 2 stele ori la 5. Cauta confortul si alegea confortul, dar nu era stupid in privința asta sa arunce cu bani aiurea si daca nu avea opțiunea confortului, se descurca si într-un mediu mai modest.

    Apreciază

  13. Un barbat cu bani e o chestie foarte relativa, nu exista o definitie comuna. Un barbat cu bani poate fi in categoria top 10%, top 1% si top 0.1% si diferentele sunt mari.

    Ca sa intri in top 10% in Romania inseamna peste vreo 6000 lei lunar net ca venit. Decent, dar nu grozav. Pentru 1%, cam dublu. Foarte decent, dar nu cat sa iti iei Ferari*. 0.1% e probabil peste 25,000 de euro net lunar, iti permiti multe dar nu esti tocmai bogat. Exista multe niveluri de bogatie.

    De asemenea banii pot insemna venituri sau acumulare. Am un prieten care are salariul cam 80% din al meu, traieste de la un salariu la altul. Am o ruda care are cateva milioane de euro, cheltuie lunar mai putin decat mine.

    Si conteaza foarte mult ce faci cu veniturile. Un vecin are Ferari, amicul lefter are Alfa Romeo, eu nu mai am masina deloc. As putea sa imi iau orice masina in orice zi, nu o fac. Nu ma consider tip cu bani, desi sunt in top 1% in Romania, asta nu inseamna cu adevarat bani. Nu ma simt un tip cu bani, nu ma port ca un tip cu bani, doar nu am deloc grija banilor. Am un amic care are avion (cu care zbor eu mai mult decat el), nu se considera un tip cu bani, desi conduce un Mercedes si are ceva proprietati pe langa. Singura chestie misto cand ai prieteni de genul asta e ca poti sa mergi cu ei la masa in orice restaurant fara sa se simta cineva jenat ca nu isi permite sa plateasca partea lui, desi de obicei cine face invitatia plateste tot.

    Lamurind ca „tip cu bani” e un termen foarte subiectiv, de la un tip cu care poti trai comfortabil pana la unul cu care sa ai Maybach la scara cu sofer in livrea, comportamentul unui asemenea tip e la fel de variabil – de la un fotbalist cu multi bani si putin creier la tipii cu adevarat interesanti care au creier. Tipii cu creier in general au o familie (nu are sens sa ai bani pentru tine si sa ramana statului) sau sunt in curs de a-si face una si sunt pretentiosi cand vine vorba de persoana cu care o fac. Daca se uita sa isi faca o familie atunci cauta o tipa destul de inteligenta (nu vor copii cretini) si la varsta optima pentru a avea copii, cam 25-30 de ani. Chiar si daca ei au peste 40, criteriul ramane – nu vrei copii cu sindrom Down si alte chestii care apar o data cu varsta mamei. De asemenea tipii inteligenti si cu bani stiu ca isi permit multi copii, asa ca au multi copii. Ca sa ii faci, te apuci devreme, ca pe la 35 (varsta mamei) se termina treaba, la 20 de ani poti face 5 copii fara probleme, la 35-40 iti solicita organismul cam mult si nu are rost sa fortezi.

    Asa ca ajungand la finalul povestii, in textul de mai sus nu prea e loc de o tipa care bate spre 40 si care are doar frumusetea ca presupusa calitate. Zic presupusa pentru ca o credem pe cuvant, nu pentru ca s-ar indoi cineva, ca sa fie clar. Mai sunt si alte calitati insirate prin CV, dar am citit prea multe mii de CV-uri si am discutat si cu persoanele dupa, ma descurc destul de bine sa separ realitatea de aspiratii.

    Apreciază

  14. Si partea pozitiva a povestii. Cercetarile au demonstrat de ce (nu doar americanilor) oamenilor le plac filmele cu final fericit: le da speranta, le spune ca au si ei o sansa la fericire. Suna egoist, dar asa e.

    Eu citesc pe-aici de curiozitate, initial din curiozitatea de a intelege care e treaba cu Tinder (nu am avut vreodata de a face) si apoi din curiozitatea de a vedea ce se intampla. Ca la o telenovela, astepti finalul ala cu happy ending care (ca la o telenovela) o sa vina dupa un numar de episoade, intre timp mai sunt diverse episoade mai mult sau mai putin interesante. Astept poza aia cu @vpt si noul ei sot in fata primariei, iesind de la starea civila si niste oameni aruncand cu orez peste ei. Da, slabiciuni umane, recunosc. Eventual o poza peste 1 an cu un bebelus, neaparat baiat (are deja o fata), eventual cu toti 4. Suna frumos, chiar daca o sa se intample sau nu, tot e bine sa visezi.

    Dar recunosc ca din cand in cand ma mai irita cate un pic povestile. Drama queen din cand in cand, mai ales cand nu stie de gluma („glumeata, poznasa si ucigator de sincera” e doar marketing, nu mai crede nimeni reclamele) sau cand se contrazice fara sa isi dea seama. Bine, fara sare si piper blogul asta ar avea zero cititori si zero comentatori, dar na, nu poti sa nu critici scenariul din cand in cand.

    Apreciază

  15. @W – hai sa clarificam unele chestii, când eu ma refeream la bărbat cu bani, asta nu include categoriile 10% (ala e mediu – sub cat fac eu, iar eu nu ma consider o tipa bogata) si nici 1% (mediu plus), ci mai degrabă 0,1%, care își ia Mercedes pentru ca ii place culoarea. Sper ca te-ai prins de ironie, ca doar ești bărbat.
    Apoi, copilul cu Down poate veni si de la tata, nu doar de la mama, ca degeaba este ea tânără daca, copilul moștenește genele lui alterate.
    Cat privește aspectul meu, din nou nu te abții să-mi bagi fitiluri, dar sunt acrii struguri, știu. Sa-ți dau pagina de instagram? Poate te potolești, ca pentru mine este obositoare povestea asta.
    Cat despre telenovela asta, îmi pare rău sa te dezamăgesc, dar nu va avea finalul la care te aștepți, pentru ca mie nu-mi place orezul in cap. L-am primit la prima căsătorie (si la a doua daca, calculam ca am făcut doua nunti si in PL si in RO, cu doua vizite la biserica si cu doua tipuri de orez – unul important de polonezi si celalalt importat de romani), deci sunt decisa sa-l desființez la următoarea (a doua sau a treia, ca nu mai știu nici cum sa le număr. Lol :)))))

    Apreciază

  16. Daca pentru tine un tip care castiga mai mult decat 90% din populatia tarii in care locuieste e mediu, te invit la scoala sa inveti ce e aia medie. Cine castiga in top 1% nu e mediu-plus, inseamna fix top 1%. Nu, nu m-am prins de ironie pentru ca nu e nimic ironic. Si daca tu nu te consideri o tipa bogata ar trebui sa intelegi ce spuneam despre faptul ca bogatia e relativa. Fata de majoritatea locuitorilor tarii in care te afli, esti bogata, fata de aia 0.1% esti saraca. Multumesc pentru confirmare.

    Nu ma intereseaza instagramul, daca nu mai intelegi romana nu comenta pana nu te lamuresti. Am zis ca se presupune, e o presupunere acceptata, precum la matematica. Nu a confirmat-o nimeni si de-aia e presupunere si nu o garantie, dar e singura chestie presupusa adevarata. Oricum e irelevant in contextul de mai sus unde frumusetea de top nu e un factor.

    Nu, copilul cu Down nu vine de la tata. Toate studiile medicale confirma o corelatie foarte puternica intre varsta mamei si incidenta la copil, e singura corelatie existenta. In mod sigur sunt si alti factori, dar nici unul demonstrat. Ai un doctorat, ar trebui sa poti sa intelegi diferenta.

    OK, happy end poate sa fie in alt fel, e treaba ta. Tu stii mai bine ce vrei, e problema ta, e viata ta. Blogul e un soi de telenovela cu public, un pic interactiva, publicul mai are idei sau pareri, pot sau nu sa influenteze ce e pe ecran, who cares? E o situatie pe care ti-o asumi cand iti faci un blog, ca orice idiot de pe internet poate sa comenteze – tocmai iti scriu demonstratia.

    Apreciază

  17. Sumele pe care le-ai dat tu sunt valabile in România. Dar eu nu stau in România si nu ma uit la tipi sau la venituri din perspectiva României. Eu privesc relativ global, pe unde umblu: Europa, State si Middle East. Înțeleg variațiile de la tara la tara, dar bogații pentru mine sunt universal bogați. În comentariul anterior am descris un om bogat, după criteriile mele.
    Ce însemnă frumusețe de top pentru tine? Gagici de 20 de ani sau variază in funcție de vârstă, ori de machiaj? Eu ma consider de top. Cu machiajul potrivit poți să mă pui pe orice copertă de revistă și am să arat excelent. Ba chiar am apărut la TV si mi s-a spus ca arat bine pe sticla :)))
    Când au calculat probabilitatea de Down la copilul meu, ca in PL este un examen standard, au luat în calcul ambii părinți si au înregistrat istoria familiilor amândurora. Cunosc un cuplu care a avut primul copil cu Down si pe al doilea fără. Nu cunosc detalii academice legate de treaba cu Down, doar prezint ceea ce știu prin a posteriori.
    Eu mă bucur că lumea comentează, că își exprimă puncte de vedere, altele decât ale mele, pentru că nu dețin eu adevărul absolut și nici cele mai bune idei întotdeauna. Și în plus, încă îmi cam schimb des perspectivele, că nu am găsit-o pe aia care să mă satisfacă. Dar, așa cum îmi scriu, am și eu dreptul să le răspund. Nu moderez pe aici comentariile oamenilor (cu o excepție odată), las totul la liber atâta timp cât nu îți scrie cineva doar ca să mă jignească.

    Apreciază

  18. Sumele alea sunt doar un exemplu si e valabil pentru Romania; ceea ce reprezinta ele e ceea ce conteaza, pozitionarea in marea masa: 1% e 1%, ca asta inseamna ceva in Monte Carlo si altceva in Vaslui e foarte adevarat, dar aproape irelevant pana la urma, conteaza unde esti in locul in care te afli – probabil cu salariul tau in Monte Carlo nu ti-ai permite nici macar sa inchiriezi o garsoniera, in schimb in Polonia probabil stai comfortabil. Sunt tipi care isi schimba iachtul pentru culoare, nu doar Mercedesul, daca intelegi ironia (nu, nu e nici una). Ala cu Mercedesul e sarac printre miliardari.

    Despre Down nu am ce sa mai comentez. Literatura de specialitate e cunoscuta, gasesti articole si studii, probabil stii ce inseamna statistica si corelatiile, nu e nimic de spus in plus

    Frumusetea pentru mine e irelevanta. Nu imi plac tipele urate, dar imi plac tipele interesante si frumusetea e o mica parte din ecuatie. Da, mi-au placut de-a lungul vremii niste tipe care aratau foarte bine, a fost invatare de minte sa gandesc cu capul de sus, nu cu capul de jos. The end.

    Apreciază

  19. @autoarea: mi se pare că te-ai chinuit să nu înțelegi comentariul lui w legat de procente, sume de bani și bogăție. Erau menționate niște nivele clare și exemplificate pentru România – clar specificat că e pentru România. Faptul că spui că vorbești de bărbați bogați la nivel global mă face să cred că tinzi spre cea mai superficială percepție a avuției sau bunăstării. Tu nu cauți bani pentru o casă pe Coasta de Azur pentru că aia te-ar împlini pe tine, ci bani ca să…nu știu, să poată fi totul bling bling, așa ca o prințesă naivă. Și nu-mi permit să te judec, dar dacă spui asemenea lucruri înțeleg de ce ai fi percepută ca un manechin și tratată în consecință.

    Nu zic că nu sunt oameni de afaceri interesanți ca și persoane, dar creierul mai lasă opulența în căutare de altceva la un moment dat. N-am înțeles din comentariul tău dacă ești în ăia 0.1% cu venitul tău raportat la România sau la Polonia, presupun că la România, pentru că dacă ai avea banii ăia nu te-ar interesa ai altora prea mult. Pentru că dacă poți aprecia creierul și caracterul unui om și ai avea posibilități financiare te-ar durea fix în cot de cât de bine câștigă ăla – nu vorbim de studenți, ci de oameni cu pasiuni sau profesii care nu le vor aduce niciodată venituri peste medie.

    Mi-e greu să cred că la vârsta asta nu te-ai prins cât de cât care e frumusețea care contează pentru bărbați. Refuz să cred că ai impresia că contul tău de instagram ar impresiona pe cineva de aici. Ești frumoasă de ne cad plombele? surpriză, și restul sutelor de mii care fac senzație pe acolo sunt frumoase. Normal că frumusețea e și funcție de vârstă, femeile frumoase tind să se machieze mult mai subtil la un moment dat, pentru că nu vrei să acoperi frumusețea cu vopsea. Ca fotograf amator și stalker de internet te asigur că nu ai ce căuta pe coperțile revistelor importante – nu că nu ești destul de frumoasă, doar că nu așa stau lucrurile la nivelul ăla.

    Scuză-mă dacă îți sună jignitor, dar parcă ai vrea să pari o combinație dintre sugar baby și femeie independentă, două concepte care în mod normal se bat cap în cap. Mi-a plăcut că ai spus la un moment dat că e important să te potrivești (sexual) cu un partener pentru că mi se pare o percepție matură, dar celelalte pe care le-am comentat mai sus nu știu dacă se rezolvă nici măcar cu o supradoză de modestie.

    Apreciază

  20. @dam- cred ca ai inteles greșit ce am scris. Mai citeste odată. Era vorba de nivel averii, cine e bogat și cine e mediu, iar dupa mine, criteriile lui @w se aplica statutului financiar mediu și mediu plus in România și Polonia, ca sunt similare. Eu personal m-am declarat pe la mediu și nu la 0,1%. Nu am afirmat nicăieri, ca eu caut un partener bogat! Am scris doar ce face cu banii unul din categoria celor bogați – și de aici a început discuția. Cunosc mai mulți oameni bogați, conform criteriilor mele, de prin mai multe tari, dar nu m-am apucat sa povestesc ce știu despre fiecare.

    Apreciază

  21. Total confuzat. Cineva cu salariul in top 1% are o avere medie? Cum, isi toaca veniturile la poker in fiecare noapte? Ce inseamna o avere medie? In Romania o avere medie e cam pe la 50-60,000 de euro, apartamentul de bloc si un Logan in parcare.Unde se incadreaza o jumatate de milion (de zece ori mai mult decat media)? Dar 5 milioane? Dar 50? 500? Sau bogatia incepe la 1 miliard?

    Apreciază

  22. 1% nu e mediu și 0.1% nu e mediu plus. Nu poți calcula la nivel global pentru că nu-și are sensul o medie globală. Deci oameni cu bani pentru tine sunt ăia din spatele lui Bezos, sau pe acolo. Am înțeles ideea, na, fiecare cu aprecierile lui.

    Nu, n-ai zis că îți cauți un partener bogat, dar nici eu n-am zis asta. Am făcut doar referire la alte comentarii în care spuneai că un potențial partener trebuie să câștige măcar cât tine, să aibă casă, masă etc. Acum, dacă tu ești între 10 și 1%, el e mult peste medie.

    Apreciază

  23. Vezi ca am scris – nu stiu daca ati avut si alte probleme, dar asta cu banii se pare ca a fost cea mai importanta, ai mentionat-o in cel putin doua articole si nimic altceva mai acut decat asta.
    Alte probleme – ma refer care sa nu fie corelate cu asta, nu gen – esti frustrata din cauza politicii monetare si futi prost si fara chef iar el avand in vedere lipsa ta de chef te fute si mai prost si rar pe deasupra si uite ca avem si o problema sexuala dar de fapt tot financiara este.

    Haha, pai tu compari mere cu pere … cica s-a schimbat doar temporar pentru ca dupa divort ti-a aplicat acelasi tratament. Aia e alta mancare de peste, e razbunarea de dupa ca sigur si tu ai avut grija sa-ti faci numarul. Stia ca te enerveaza asta si exact asta a facut ca ‘rasplata’ ca l-ai lasat.

    Cu colegu’ – nu, tocmai, ca nu ii zicea nimic nevestei ci doar ca nu merge, ca si tine astepta ca nevasta „sa-l citeasca”, sa inteleaga auto-mtiagic ce nu-i convine si cum asteapta sa fie tratat si fara sa ofere mare lucru la schimb,

    „Nu înțeleg ce caută aici poveștile despre jucătorii aia NBA? Nu vorbeam despre gagici disperate după bani de întreținere și gagii idioți?”

    Incercam sa-ti explic cum se vede lumea din alta perspectiva dar nu cred ca esti dispusa sa o intelegi decat pe a ta 🙂
    Intr-un fel teama tipului a devenit realitate – s-a temut ca la un moment dat ai sa cauti „a better package” – ceea ce s-a si intamplat.
    Doar ca a gresit atunci cand a crezut ca situatia ta financiara mai buna va fi catalizatorul si culmea ironiei, tocmai atitudinea lui a fost, incercand sa ti-o saboteze 🙂

    „În primul rând că am 37, iar sâmbătă am fost la o petrece, unde trei gagii m-au abordat la modul intens, cu unul venind la mine să-mi spună cât sunt de frumoasă și mișto așa din senin, deci te rog, nu-ți fă griji pentru mine. Mă descurc :)”

    Repet, e vorba de relatii, nu de futai.
    Am spus-o de mai multe ori, in mai multe feluri, e fascinant cum eviti sistematic sa faci diferenta.

    Desi ai recunoscut in mai multe randuri ca ai nevoie de ceva mai mult si nu reusesti sa gasesti.

    Apreciază

  24. Si inca o mentiune, despre viata minunata din prezent…in general omni-prezenta alcoolului in viata unei persoane spune altceva.
    Nu degeaba se spune ca alcoolul „ineaca amarul”.

    Apreciază

  25. @w – Viziunea mea despre cineva bogat este diferită de viziunea ta. Pragul meu este mai sus probabil și prin prisma muncii, lucrând cu oameni care au bani, dar poate trăiesc și intr-o buclă. Din impresiile mele, in Polonia media este o casa-doua, vacante anuale in străinătate și doua mașini in parcare. Doar ca eu stau intr-un oraș mare și poate nu asta e media pe țară. Dar cam astea sunt așteptările in cercurile mele.

    Apreciază

  26. @dam167 – nu inteleg unde e problema de a aștepta ca partenerul meu potențial sa câștige peste 6000 lei? 1200 € – cât un part-time job in Berlin. Ce e rău in așteptarea asta?

    Apreciază

  27. @me- Hai mai lasă-mă. M-am îmbătat poate de 3 ori anul acesta. La cât de repede ma îmbăt (când beau cu polonezii, ca pe romani cred ca-i duc eu in spate), nici nu se pune.
    Tu chiar nu vrei sa pricepi ca eu sunt mulțumita cu viața mea, cel puțin din perspectivele care tu crezi ca, ma nemulțumesc. Daca vrei sa știi ce vreau, îți spun: un nou apartament, mai mare și lângă pădure, mașina de serviciu, salariu dublu și mai mult timp liber, ca sa-mi fac proiectele personale. Asta îmi doresc. O relație, poate, când voi fi pregătită.

    Apreciază

  28. „nu inteleg unde e problema de a aștepta ca partenerul meu potențial sa câștige peste 6000 lei? 1200 € – cât un part-time job in Berlin”

    Destul de limitata perspectiva. Chiria te-ai intrebat cat este acolo?
    Sau restul costurilor daca vorbim de o familie.

    In Ro traiesti decent cu 1200E, chiar si ca singur venit in familie, sunt multe familii cu copii care cumulat nu au atat si au casa masina isi vacante. E drept, poate nu doua din fiecare dar a doua nu aduce nici pe departe atat de multa satisfactie ca prima.

    Pentru odihna, un pat si un acoperis deasupra capului e cam tot ce are nevoie efectiv un om, indiferent ca vorbim de un bloc ANL in Romania sau o casa la periferia Londrei.
    Diferentele reale sunt strict o problema mentala. Si de pret, desigur.

    „Te-ai gandit ca nu eram dispusă pentru relatii cu cățel și purcel, și nici interesată sa întrețin așa ceva?”

    Strugurii sunt acri?

    „@me- Hai mai lasă-mă. M-am îmbătat poate de 3 ori anul acesta.”

    M-am imbatat o data. Lifetime.

    ” La cât de repede ma îmbăt (când beau cu polonezii, ca pe romani cred ca-i duc eu in spate), nici nu se pune.”

    Ai crescut intr-un sat de adventisti sau cum de nu cunosti romanii? :))
    Am avut un boss, ala la servici in cateva ore bea o sticla de wisky si pe urma se urca in masina si pleca acasa. E drept, a invatat de la rusi.
    Am un unchi, ala bea intr-un an, fara exagerare vreo 200l vin si cativa zeci de tarie. All home made – vazut butoaiele, nu vinde, mai cumpara.

    Eu cred ca tu crezi ca esti multumita de viata ta. Pentru ca nu ai cunoscut altceva mai bun.
    Si stiu ca nu am cum sa-ti explic, incearca sa-i explici unui orb dn nastere cum arata iarba, soarele, cerul, etc.

    „Dava vrei sa știi ce vreau, îți spun: un nou apartament, mai mare și lângă pădure, mașina de serviciu, salariu dublu și mai mult timp liber, ca sa-mi fac proiectele personale. Asta îmi doresc. O relație, poate, când voi fi pregătită.”

    Nu exista o opozitie intre a dezvolta o relatie si o cariera.
    Adica probabil never ca toata viata o sa treaca pe langa tine urmarind chestiile care le-ai pus in fatza relatiei.

    Adica na, nu zic ca nu exista viata si pe la 50+ asa…dar din cate am observat, nu prea se mai schimba oamenii la varste inaintate si a avea o relatie e o arta care se dezvolta in timp – chestie car stiu sigur ca nu o intelegi, ca tu ai impresia ca stii sa o faci dar nu stii.

    Dupa cum vad lucrurile, la 50 ani ai sa ai tot un fetish pentru tipii de 30 si ceva, neaparat cu pula mare si focusul o sa fie tot pe „compatibilitate sexuala”.
    Aici da, o sa te ajute salariul dublu (daca o sa-l ai atunci) ca altfel in nici un caz n-ai sa gasesti cineva in parametrii astia sa ajunga atat de aproape de tine.

    Nu ti-o spun ca sa te oftici ci ca sa te gandesti bine, ca alegerile care le faci acum au sa dea roade mai tarziu.

    Apreciază

  29. @Me – in Berlin chiria e 500 €, iar mâncarea e mai ieftina decât in România. Am zis job part-time.
    Dar într-adevăr, nu are sens sa comparam cu România, unde chiria/ratele si anumite costuri sociale sunt mai mici. Eu știu ca in România se trăiește cu 6000 de lei pe familie, ok, ma bucur, nu este acesta, telul meu.
    Cat despre mașina, nu am privit-o niciodată ca pe o satisfacție, ci stric ca pe un instrument de lucru, care ma ajuta sa economisesc timp. Dau bani, câștig timp.
    Cat despre alcool, știu ce duc romanii, știu ce duc polonezii si știu ce duc rusii. Eu nu duc cat polonezii, nici pe departe, dar duc mai mult decât romanii. Vorbim aici de oameni normali care se îmbată la ocazii, nu alcoolici notorii. Si sa nu uitam, ca in România e o rușine sa te îmbeți ca si femeie, iar sa recunoști asta e un păcat si mai mare.
    Cat despre viata mea si ce îmi doresc, am public asta mai încolo.

    Apreciază

  30. @autoarea: eu cred că ești îndreptățită să aștepți ce vrei de la un partener și, spre deosebire de alții, nu cred că ar trebui să faci calcule alambicate pentru a estima șansele de a întâlni pe cineva care le bifează pe toate – vezi tu ce găsești și ce nu găsești, nu e treaba altora să-ți contureze standardele. E sper doar că vei cântări cu măsură treaba asta cu banii pentru că foarte mulți oameni inteligenți pun problema altfel.

    Apropo, pentru ăia care nu sunt încuiați (acum na, ideea e să nu stai în mijlocul lor) nu mai e o rușine ca femeile să facă multe, cu atât mai puțin să se îmbete. Mă rog, cel puțin în colțul de Românie unde îmi fac eu veacul.

    Apreciază

  31. @me: Felicitări că nu consumi alcool și că te-ai îmbătat doar o viață. E mai bine, e mai sănătos, dar multe se spun și se rezolvă la un pahar de băutură. De fapt unele se spun și se rezolvă numai acolo. Atata timp cât știi să consumi alcool nu e o problemă, dar nu dă bine să te care alții sau să devii prea relaxat și să strici relațiile cu unii/unele. Depinde de domeniul în care activezi, dar când vine vorba de dat din casă o să se abțină toți dacă e unul care nu bea alcool și insistă să fie tot timpul mai treaz decât e nevoie.

    „Dupa cum vad lucrurile, la 50 ani ai sa ai tot un fetish pentru tipii de 30 si ceva, neaparat cu pula mare si focusul o sa fie tot pe „compatibilitate sexuala”.” – fetish nu înseamnă că preferi ceva, ci că nu poți obține satisfacție (sexual) fără acel ceva – e o mare diferență.

    Apreciază

  32. dam167: acu cand iti scriu from work am butelca de vinars de 12 ani pe masa 🙂

    So, nu am nici o problema cu alcoolul in sine sau cei care beau.

    Dar de ex. am avut probleme cu mine in momentul in care mi-am dat seama ca am uitat-o acasa si ma jena chestia asta. Asta aduce a dependenta. Dar desigur, era o chestie de moment, sunt zile intregi in care nici nu-mi aduc aminte de ea 🙂

    Apreciază

  33. @viatapetinder imi place blogul tau, dar apuc sa citesc rar. in general nu prea am timp dar impartasesc opiniile si imi place libertatea asta a mintii pe care foarte rar o gasesc la oameni. stii, tu esti un free spirit, cred ca te-ai indragostit mai degraba de aventura asta pe care ai inceput-o, decat de barbatul in sine, de idealul masculin pe care-l vrei. nu stiu daca povestea asta a ta o sa aiba un final fericit, sper sa fie o poveste fara de final, journey is more important than destination.

    am citit si cateva opinii mai sus, dar pe urma m-am plictisit sa urmaresc firul. uite eu am fost si sunt o femeie sexy, dar foarte timida si introvertita. nu pot sa „embrace” this body, il ascund sub tot felul de haine. nu suport sa se uite barbatii la mine in acel fel, ma deranjeaza. cand aveam 20 abia asteptam sa fac 30 ca, ziceam eu, cine plua mea se uita la alea de 30+? :)) si la 30+ tot n-am scapat, pentru ca la alea ca mine se uita cam toti, da’ recunosc ca e si din cauza ca toti imi dau un maxim 22 de ani. insa interesul lor ramane valabil si dupa ce afla varsta mea. am multe intamplari hazlii dar si enervante din cauza aparentei mele „tinereti”.

    cat despre subiectul in sine, sa-ti spun ca al meu m-a cerut cu o tabla de inel? desi l-am acceptat, relatia are niste probleme mai grave de comunicare decat inelul ala. el investeste financiar, timp, in relatia noastra (fara sa-i cer eu), dar … cateodata asteapta si de la mine. si de ce sa astepte de la mine daca eu nu-i cer nimic? ma invita la o escapada undeva dar eu platesc un 30% si stie ca pentru mine banii aia chiar inseamna ceva. si credeam ca nu ma vor deranja aceste detalii, dar… mai bine ma cerea de nevasta fara inel ca pe asta nici nu pot sa-l port, imi face coloratie la deget. cred ca a inteles mesajul cand ma vede fara inel, si cateodata insista sa-l port pentru ca uneori iesim cu diversi cunoscuti de-ai lui, prieteni, si-l deranjeaza ca nu port inelul de la el, dar nu insista – cred ca si-a dat si el seama ce prostie a facut. o alta chestie e ca uneori platesc eu consumatia. eu nici macar nu sunt genul ala sa ies prea des si nu-mi convine cand nota de plata e aproape cat o zi de lucru. pentru ca el castiga mult mai bine si cateodata imi vine sa-mi bag picioarele in relatia asta, dar inca nu fac asta pentru ca are si parti bune. dupa ce achiti ditai nota de plata, in 40% din cazuri, chiar daca el iti face cadouri si e atent si etc, parca nu-ti mai vine sa-ti futi niste ore de somn (da, muncesc mult in ultimul timp) ca sa te epilezi pentru el. ca parul poate sa stea acolo mult si bine, dar somnul nu poate fi amanat. ca parca nici sa-i sugi plua nu mai ai chef (singurul motiv pentru care fac asta e ca vreau sa fie fericit, dar cateodata nu stiu daca mai conteaza). de fapt, nici de sex nu mai ai chef, ca parca somnul/ orice altceva e mai important. si involuntar vin ideile astea, care contrazic orice kkt credeai despre egalitatea in relatie, si ajungi la un fir simplu – disponibilitatea mea se masoara in cat de implicat financiar este el – si nu pentru ca as avea nevoie de el financiar, damn it, ci pentru ca nah, o relatie n-ar trebui sa-mi faca paguba de timp, bani si energie.. el a cam inteles partial asta inainte sa inteleg eu, si cand am cam inceput sa fiu prea obosita, prea fara chef, prea fara timp, si nu l-am mai invitat la mine (nu stam impreuna, nu ma simt pregatita), a inceput sa imi ia mai des cadouri (de care, plua mea, nici n-am nevoie), sa fie si mai atent cu mine dar deja mi-am pierdut partial interesul. si e omul pe care inca il iubesc, si care mi-a placut de la inceput si nu inteleg cum naiba am ajuns in situatia asta si cum socoteala de acasa (aia cu totul se imparte fifti-fifti la 2) nu se potriveste cu aia din targ. a, si are o problema si cu hainele pe care le port, a vazut ca eu nu investesc in haine si acuma insista sa-mi ia chestii de imbracat dar stie ca n-o sa le port daca sunt elegante cum i-ar placea lui sa ma vada imbracata. si daca maine ar gasi femeia ideala, ca se pare ca eu am nevoie de niste ajustari sau poate reparatii capitale, si m-ar parasi pentru ea, nu simt ca as pierde ceva, ci ca m-ar recastiga libertatea, pentru ca mie imi placea foarte mult singuratatea, independenta, si acum imi e greu sa gasesc un echilibru intre relatie si nevoia mea de freedom. si de asta pentru mine despartirea n-ar fi un dezastru, pentru ca stiu ca la celalalt capat al tunelului ma asteapta viata mea. povestea asta am sharuit-o aici ca sa ma descarc, sincer.
    u take care, wild girl.

    Apreciază

  34. Nu stiu cum se face ca femeile care sunt prin natura slobode de gura nu sunt in stare sa spuna intr-o relatie ce le place si ce nu le place.

    Gen: „nu mergem la restaurant unde e 100 lei nota de plata ca imi taie apetitul, iesim la o felie de pizza de 4 lei care o mancam pe o banca in parc”.
    Cu siguranta dupa cateva felii de pizza fiind vazut de ceva cunostinte, va plati el nota la restaurant.

    Gen: „nu vreau haine scumpe sexy, ma excita mai degraba sa-mi platesti factura la EON.”
    Cu siguranta va face un calcul ca un supt de pula (semi)profesional l-ar costa cel putin jumatate din suma aia, iar el intr-o luna primeste cel putin 4 numere de oral, 5 normal si 1 anal, deci iese clar in castig si va plusa si cu intretinerea.

    Nu-mi multumi, fii doar fericita. Cheers.

    Apreciază

  35. Draga @e,
    Iti mulțumesc ca imi citesti blogul si ma bucur ca iti place. Sunt un spirit liber si probabil m-am îndrăgostit si de aventura. Nu caut un final neapărat, ci noi aventuri, poate alături de cineva într-o zi. Cat despre situația ta, daca vrei o părere sincera uite-o:
    Been there. Done that! Nu ia de ce sa iti negi sexualitatea si faptul ca esti atractiva, dar intr-adevar este o problema, pentru ca mișună in jurul tau multi indezirabili si nesimțiți. Ce poți sa faci este own it! fii conștientă de ea, folosește-o in avantajul tau si afișează inaccesibilitatea – va tine multa lume la distanta – asta daca nu cauti un partener.
    Cat despre logodnicul tau – been there also :(desi eu măcar la faza asta am fost deșteptă si am cerut un inel cu diamant dreptunghi – nu se potrivește bine tăietura, dar na, gusturile; mi-a zis in schimb ca la a doua nevasta se ia mai pompos inelul ca atunci, cică ai bani si nu ai ce face cu ei, așa ca i-am dat șansa asta).

    Eu, cu mintea de acum, in locul tau, i-as da inapoi inelul ala din tabla, si i-as spune ca valorez mult mai mult decat atât, iar daca, la inceputul relatiei voastre, înainte sa va căsătoriți si sa schimbați copii la fund împreună, pentru femeia visurilor lui nu-i in stare sa investească mai mult, atunci clar nu esti tu femeia visurilor lui. Si daca nu esti tu femeia visurilor lui, înseamna ca sta cu tine pana găsește ceva mai bun si atat. Apoi as refuza vacantele propuse de el cu co-plata, spunându-i pur si simplu ca nu mi-le permit. Sa meargă cu cine vrea, iar tu mergi cu cine te respecta, are grija de tine si-si permite să investească măcar atat in timpul si atenția ta. Daca de pe acuma te pune la co-plata, te va pune si dupa ce ii naști copii si renunti la munca pentru a-i alăpta si îngriji acasă. Atunci sa vezi diferențe de venit (been there, si e naspa rau). Aceeași chestie si pentru supt pula. O sugi la cei care apreciază, ca toți ar fute si majoritatea n-ar plăti.
    Cat despre îngrijitul personal, la asta nu as renunța, pentru ca o faci pentru tine, sa te simți tu bine, si ca sa fii prezentabila, când întâlnești un bărbat care, nu-ti va crea sentimentul ca vrei sa fii singura si ai nevoie de libertate. Daca nu pui piciorul in prag nu se va schimba; daca pui piciorul in prag si tot nu se va schimba, da-i eject cat mai esti tânăra. Sunt o ultime de bărbați care cauta o femeie mișto sa le suga pula.

    Apreciază

  36. @Me – frica de a pierde relația. Iți trebuie un anumit tupeu pe care nu ai avut de unde sa-l înveți, ca nu ti l-as spus ma-ta acasă. Nu in românce cel puțin, ca la arăboaice e clar ca se transmite chestia asta din mama in fiica. Dar alea sunt un alt aluat deja, alea sunt sugative si trofee.

    Apreciază

  37. Daca vorbim de femei da, ele sunt cu frica.

    Barbatii sunt insa calculati, aduna, scad, vad ce pierd, ce castiga si fac pasul care trebuie.
    Tu ca femeie, cand vezi din exterior treaba, judeci cu logica de femeie care e una sentimentalista, dar ala e barbat, are creier de barbat (sigur, nu in absolut toate cazurile) si logica lui e alta.

    Ceea ce n-ar strica si o femeie sa invete pentru ca exista si un soi de curaj prostesc, in care faci ceva si iti rupi gatul – da’ demonstrezi ca ai avut curaj macar.
    Si de multe ori nici macar nu a fost vorba de curaj, a fost o alta frica mai puternica care te-a impins la alegerea aia.

    Uite in cazul tau a fost frica ca „trece viata pe langa tine” sau ceva de genul, plus alte ceva chestii, iar in practica pentru ‘curajul’ ala, nu te-ai ales cu mare lucru fatza de cazul in care ti-ai fi cultivat o relatie pe termen lung.
    Ba la multe capitole a dat cu minus iar per total s-ar putea sa ajungi exact unde te temeai sa ajungi cand ai luat decizia in cauza.

    Asa ca nu strica in loc de „nu am mai avut chef” sau „asa am simtit” sa incerci sa faci calcule la rece inainte. Ok, lucrurile au mers naspa pana acum dar sunt semne ca s-ar putea indrepta. Ce pot obtine daca mai investesc in relatia asta? Pai financiar plus, pula de calitate plus, familie plus, copil plus, barbat destept plus, afectiune eventual plus. Ce castig daca plec? Financiar minus, pula de calitate rar si cu cate un prost la capat, copilul hm hm, afectiune ciuciu, in schimb multe deplasari cu betii pe cinste plus.
    Tragem linie, scadem, adunam, sunt mai fericita ca inainte. Serios.

    ” Daca nu pui piciorul in prag nu se va schimba; daca pui piciorul in prag si tot nu se va schimba, da-i eject cat mai esti tânăra. Sunt o ultime de bărbați care cauta o femeie mișto sa le suga pula.”

    Deci per total sa suga pula, ca la capitolul asta oricum n-are de ales. La cine – e iluzia alegerii.
    Problema cu barbatii, aia mai rasariti, ca un supt de pula nu tine loc de o relatie.
    Iar aia generosi financiar prin definitie sunt asa pentru ca prefera diverse stiluri de supt pe care categoric o singura femeie nu le poate satisface. Mai ales cand in afara de supt nu are mare lucru de oferit ca desi a trecut de 30 nu e inca coapta pentru o relatie.
    Vestea trista e ca zic cercetatorii (nu aia britanici), ca pe la 20 si ceva deja s-au solidificat structurile cerebrale.
    Adica schimbari majore – sanse nu prea, dar sunt sanse maxime sa treaca de 40 si inca sa nu fie pregatita sa locuiasca cu cineva.

    Deci cat suge pula si plateste consumatia e bine, cand nu mai, nu e bai, sunte altele la rand, dornice sa invete cum se face.

    Reminder: o femeie poate decide daca barbatul are sau nu parte de sex, dar barbatul decide daca o femeie are sau nu parte de o relatie.

    Apreciază

  38. @Me – așa bine te pricepi tu la relațiile astea dintre bărbați si femei, ca bănuiesc ca relația ta merge struna. Felicitări!!!
    Alții poate au alte opinii, dorințe sau teluri in viata. Nu judeca pe toată lumea după nevoile tale, ca nu toți vor ce vrei tu si multi nu gândesc ca si tine.
    Din ce scrii mai sus, femeia se poate împușca daca are deja 30+ si încă nu-i măritată si cu copii, ca mai tinerele ii sufla in ceafa si toți bărbații vor doar „fetite” care sa sugă pula bine ca de aia le place sa li-se spună „daddy”.

    Apreciază

  39. „@Me – așa bine te pricepi tu la relațiile astea dintre bărbați si femei, ca bănuiesc ca relația ta merge struna. Felicitări!!!”

    O nu, ai inteles gresit, toti facem alegeri gresite, doar ca ne confruntam diferit cu ele.
    Eu sunt genul mai tolerat, atat timp cat exista o sansa, acord o sansa, semper fidelis – ‘til the end.
    Cand nu mai e, asta e.

    „Alții poate au alte opinii, dorințe sau teluri in viata.”
    Nici nu contest asta.

    „Nu judeca pe toată lumea după nevoile tale, ca nu toți vor ce vrei tu si multi nu gândesc ca si tine.”

    Nu fac asta – ci e doar un apel la o perspectiva diferita.
    Pentru ca si daca sunt multe abordari, nu toate sunt corecte si sunt de principiul ca o abordare gresita se intoarce impotriva ta mai devreme sau mai tarziu.

    Ceea ce ti se intampla azi, ca e bine sau rau e rezultatul unor decizii care le-ai luat cu multi ani in urma, poate decenii.

    „Din ce scrii mai sus, femeia se poate împușca daca are deja 30+ si încă nu-i măritată si cu copii, ca mai tinerele ii sufla in ceafa si toți bărbații vor doar „fetite” care sa sugă pula bine”

    Trebuie sa recunosti ca unele nu sunt in stare de altceva.
    Chiar si daca se marita la 20 si fac copiii, nu sunt in stare sa se ocupe de ei, de educatia lor, au legaturi afective superficiale cu ei, cu sotul, etc.

    Si pentru ei sunt tipi la fel de imaturi emotional care nu au nevoie decat cineva sa le-o suga.
    Si atunci se potrivesc perfect, vorba aia…de ce sa strice 2 casnicii?

    Apreciază

  40. @vpt, un inel nu e o investitie, e o cheltuiala. Cauta „diamonds are scam” si vezi articole, inclusiv de la publicatii serioase, pe tema asta (ex: https://www.theatlantic.com/international/archive/2015/02/how-an-ad-campaign-invented-the-diamond-engagement-ring/385376/). Valoarea de revanzare a unui diamant e de cateva ori sub cea de achizitie, clar nu e o investitie.

    Iar daca o relatie se judeca dupa banii bagati in ea („investiti”), aia e o relatie comerciala numita in termeni academici prostitutie si in termeni populari curvasareala. Un inel, o masa, o masina versus sex – nu trebuie sa fie numerar sau bonuri de masa, tot prostitutie este. Poate fi si monogama, exclusivitatea e parte din afacere: supt pula pe bani cu un singur client.

    Sunt curios care e „investitia” unei tipe intr-o relatie.

    Apreciază

  41. @w – Daca femeiei pe care o iubești și cu care vrei sa te căsătorești nu ești in stare sa-i cumperi un diamant, ce spune asta despre tine? Dacă familiei tale nu vrei sa oferi siguranța financiară, atunci cui? Despre ce vorbim aici, o curva random sau o logodnica? Care e rolul bărbatului in viața unei femei, dacă nu ii poate oferi nimic?

    Apreciază

  42. DIamantul ăla e un simbol și poate fi perceput în mai multe feluri, dar n-are legătură cu siguranța financiară. Probabil că spune despre tine că nu ești zgârcit și ești dispus să faci eforturi, dar la fel poate spune despre o femeie că pune prea mult preț pe lucruri strălucitoare. Că e amantă sau logodnică se vede nu în valoarea cadoului în bani, ci în efortul depus – de exemplu când cauți ceva inedit, nu neapărat scump. Cu cât ești mai puțin superficial, banii contează tot mai puțin. E cel mai ușor să-i oferi unei femei bijuterii, îți trebuie puțin bun gust, în rest se ocupă magazinul. Eu unul sunt curios care e cel mai interesant cadou pe care l-ai făcut unui bărbat.

    Că ești zgârcit e una, dar să te ghidezi după status symbol nu e opusul zgârceniei.

    Apreciază

  43. @vpt, nu spune nimic. Poate fi lipsa de bani, poate fi lipsa de afectiune, poate fi zgarcenia, poate fi inteligenta (adica nu esti suficient de bou sa arunci niste bani doar pentru a te bate cu pumnii in piept). Daca ea e o curva proasta o sa cada pe spate la vederea unui diamant scump, daca ea e inteligenta o sa intrebe „cat de bou poti sa fii sa arunci banii pe asemenea tampenii?”.

    Cand m-am insurat nici eu si nici viitoarea nevasta nu aveam posibilitati de a cumpara diamante, dar nici ea nu dorea asa ceva – ea nu avea nici un fel de venituri in acel moment, traiam de cativa ani din salariul meu. Dupa vreo 5 ani cand stateam bine cu banii si-a cumparat ceva, platit de mine, pentru ca i-a placut cand era intr-un magazin si cauta cu totul altceva (nu eram in Romania). In nici un caz nu s-a plans de lipsa afectiunii sau a banilor, cand ne-am despartit castigam mult peste medie (eu de vreo 3-4 ori mai mult ca ea) si ea cheltuia cam 80% din bani.

    Rolul barbatului in viata unei femei nu e sa ii cumpere diamante si rolul unei femei nu e sa suga pula pentru asta. Exista si cazuri din astea, dar le consider exceptii. Bunicii mei s-au iubit o viata si nu erau tocmai bogati, nici una dintre bunici nu a purtat vreodata bijuterii si au fost foarte incantate de sotii lor (una din ele si-a jelit barbatul vreo 15 ani). Parintii si-au cam permis orice si-au dorit si maica-mea nu poarta mai mult decat verigheta si un lantisor, desi sta pe cel putin o jumatate de milion de euro pe care ii are la dispozitie, daca nu dublu. Da, daca are chef sa plece cu vreo prietena sa se plimbe prin Europa o face (cam o data pe an), dar nu sta intr-un inel cu diamante.

    Si ca sa dau si vreo 2 exemple despre rolul barbatului in viata unei femei: unul din bunici a ingrijit-o pe bunica singur (in varf de munte) cand ea nu mai putea sa mearga (peste 80 de ani) nici macar pana la baie, o cara in spate, ca ea nu voia carucior. Celalalt a lucrat pana la peste 80 de ani pe schele (maistru zidar, facea biserici) ca bunica-mea sa aibe cu ce sa creasca 4 copii, iar cand venea acasa nu venea niciodata cu mana goala (popii se descurcau bine pe vremuri si pretuiau mesterii). Nici unul din ei nu a fost vreun inger, i-am prins pe amandoi in viata, dar ce spuneau bunicile despre ei era de bine, induiosetor de bine, fara inele si zorzoane si chestii stralucitoare care iau ochii prostilor. Numai negrii din Africa erau atat de tampiti incat faceau troc cu fildes si aur pentru margele de sticla colorata.

    Asa ca cine vrea un barbat alaturi, la bine si la rau, sa lase nimicurile si sa ia in seama chestiile serioase. No one lives forever, iar o gandire superficiala care te trece prin viata ca pestele prin apa nu e tocmai o mandrie.

    Apreciază

  44. @viatapetinder
    nici un barbat pana acum nu mi-a creat sentimentul ca am nevoie de libertate. asa sunt eu, prin natura mea. nu am smtit vreodata nevoia de un atasament.nu ma simt bine. apoi am avut perioade lungi de singuratate, in care mi se mai spunea mai subtil sau mai grosier, ca o sa ajung la 30+ si nu ma mai ia nimeni. asa ca m-am obisnuit cu ideea, si imi placea, aveam amicele mele, nu mi-a pasat niciodata. am ajuns la 30+ si credeam ca in sfarsit o sa fiu lasata in pace sa-mi vad de ale mele, ca o „hoasca batrana si singura”, dar mi-au fost prezentati diversi indivizi, care culmea se vedeau intr-o relatie cu mine. unii dintre ei imi placeau, dar nu aveau loc in viata mea, si nici nu cautam neaparat sa le fac loc, ca viata mea era buna si fara ei.

    cu relatia actuala e diferit. nu e un tip care sa arate bine (si comparativ cu celalalt, nici nu are plua mare, da :)) dar nu atractia fizica e importanta pentru mine, ci atasamentul ala emotional care credeam ca-l am cu el. daca reusesc sa-l fac fericit, sunt si eu fericita.
    dar mai mult de atat, aceasta relatie e un experiment. asa cum tu explorezi viata aventuroasa, eu incerc sa experimentez commitmentul, sa vad unde duce si ce iese.

    si revenind iar la carenta financiara, la inceput aveam mindsetul ca lucrurile trebuie impartite 50-50, dar acum mi se pare ca pentru o femeie chiar nu e un fair trade. pentru ca dupa cum vezi, relatia asta imi aduce mai mult paguba decat castig – chiar daca el vine cu grosul de bani (cadouri si excursii), ei bine, o face fara sa-i cer, dar dupa aia cred ca i se pare ca da prea mult si ma pune si pe mine la co-plata. si eu ca o fata simtita ce sunt, de multe ori ma ofer singura sa platesc. pai hai sa-ti povestesc ultima patanie, am fost intr-o excursie, el a platit cazarea (hotel de 4 stele, ca mister nu poate sa stea in ceva mai ieftin) si iesirile m-am oferit sa le platesc eu, asteptandu-ma sa cheltuiresc o suma rezonabila. numai ca termenul rezonabil are alta conotatie pentru el, mai ales ca n-avea nici o problema sa ia toate bodegile de fite la rand, sa bea si sa manance pe banii mei. asadar, am cheltuit mai mult decat triplu, pentru ceva ce nu voiam neaparat, el m-a invitat, si la ultima nota de plata cred ca am baut ceva tarie ca sa nu vad chiar negru in fata ochilor. eu nu mi-as fi permis vreodata sa ma pis cu atata jet pe banii altuia. per total, a fost o experienta de care ma puteam lipsi.

    si apoi cu plata consumatiei, uneori intreaba el „platesti tu sau platesc eu”, alteori ma ofer eu, ca na, am avut mindsetul ala de „nu vreau sa fiu intretinuta”. si realitatea e ca, desi credeam ca lucrurile nu au cum sa fie asa cum natura le-a creat, pentru ca suntem oameni rationali etc, un barbat trebuie sa „provide and protect”. ca de fiecare data cand eu scot cardul sa platesc consumatia, ceva din atractia fata de el moare. nu-l mai vad ca pe un om pe care ma pot baza. cand scot eu bani din buzunar, parca nu-l mai vad „man enough”. nu am prevazut ca atractia sexuala care a fost la inceput (cand chiar era un „provide and protect”) a putut sa scada sub nivelul marii. si nu pentru ca are plua mica sau chelie.
    despre familie – nu ne dorim copii. oricum nu as putea avea incredere intr-un barbat, pentru ca majoritatea fug de responsabilitate. prea multe femei duc singure povara cresterii copiilor.

    si cineva mai sus parca spunea ceva legat de mutatul impreuna, ca ar fi mare gest de maturitate. nu ma mut cu el pentru ca vrea sa stam in buricul targului, asta ar insemna pentru mine sa platesc cel putin dublu si sa fac si o ora pana la serviciu in loc de 15 minute cat fac acum. nu e un deal prea bun pentru mine. o buna prietena, casatorita, cu copil, m-a sfatuit sa aman momentul cat mai mult posibil, si are dreptate, aici unde stau am un pat queen size numai pentru mine, fac curat cand vreau (daca si cand am timp), cu el o sa impart un pat si parca am nevoie de spatiu, poate o sa vrea sa-i fac de mancare, si menajul, asa, ore suplimentare dupa job, ca doar el aduce mai multi bani in casa. si alte idei traznite.
    daca vad ca dau faliment, sau daca el nu redevine cum a fost la inceputul relatiei (ce cliseistic, da) o sa ma opresc din experimentat. poate o sa plang o luna dupa el, dar revin la situatia initiala de hoasca batrana, intr-un pat queen size si cu toti banii in portofel. :))
    momentan muncesc 7/7 ca sa imi iau si eu casuta mea.

    Apreciază

  45. @W – De ce trebuie sa mergi de la o chestie particulara, la cazuri extreme? Fix asta faci tu. Nu vorbim aici nici de maica-ta, nici de maica-mea si cum se traia pe vremea lor, ori pe vremea bunicilor, si nici despre situatia in care suntem faliti si nu ne permitem mare lucru pe ansamblu, ce sa mai vorbim de un inel cu diamant in contextul asta? Vorbim de situatia in care unul castiga relativ bine si ii cumpara la o gagica un inel de tinichea. Scuza-ma dar un inel cu diamant costa 500-1000 de lei? Nu mi-se pare o avere sau cine stie ce valoare.
    Te-ai zgarci la banii astia daca ti-ai intalni acum aleasa, la cat castigi?

    Apreciază

  46. @e – Parerea mea sincera si neplacuta pentru tine, este ca tipul profita la maxim de tine. Nu cred ca te vrea pe termen lung, ca altfel si-ar fi facut planuri concrete de casatorie si mutat cu tine. Ii convine ca o sugi ”pe gratis”, pentru ca asta e adevarul, toti ar fute si n-ar plati. E ca la munca, daca pui ore suplimentare de la tine putere, nu ti-le plateste nimeni.
    Te inteleg ca este experiment, inteleg si afectiunea, dar investesti in vant si experimentezi pe cine nu trebuie. La banii astia dati aiurea, poti sa-ti iei pe altul, mai frumos, mai modest si poate si mai angajat in relatie.
    Nu se va schimba nimic pana nu pui piciorul in prag si ii spui exact de ceea ce ai nevoie din partea lui, pentru ca el nu are de unde sa stie. Si nu crize sau ceva de gen, ci clar, concis si precis. Spune-i ca strangi pentru casa si ca nu iti permiti cheltuieli aiurea, asa ca daca vrea sa mergeti undeva, acopera el tot sau merge singur. Daca merge singur, macar stii ce-i prioritar pentru el. Iar cand te mai intreaba daca plateste el sau tu, raspunde-i ca el si atat.
    Sa-ti dau un exemplu. Cand m-am mutat cu fostul sot de la apartament la casa, cheltuielile cu intretinerea s-au triplat, iar mie la un moment dat nu mi-a convenit, ca nu mai castigam cat el. Asa ca, i-am zis ori le plateste el integral, ori ne mutam (sau ma mut) la apartament. Ce a facut? S-a conformat clar, ca ii convenea sa-i gatesc si sa-i fac curat in casa. Dupa aia m-am gandit ca, de ce nu am zis de la inceput?
    Si eu am supt-o la greu pe gratis dupa principul ”sa-i demonstrez ca nu sunt sugativa”, ca nu sunt dupa banii lui, ca sunt independenta financiar (nu-i asa ca toate cartile si revistele de gagici te invata prostii din astea), dar cumva principiile astea nu se prind niciodata de adevarate sugative, si alea sug in voie si puli si bani, pentru ca un barbat stie clar cu cine se baga pe felie si de ce, si cat poate oferi. Cat va oferi, depinde de femeie.

    Apreciază

  47. @dam167 – Pe mine – cel mai interesant cadou! E cadoul suprem. Orice as fi cumpărat de pe piața, de la cruciulițe de aur (asta era roman), la echipament de schi, parfumuri, bilete la spectacole, ceasuri, cărți-audio (sau ce am mai oferit), nimic nu se compara cu mine. Iar al doilea cel mai interesant cadou, un copil.
    Cat despre diamant, mi-se pare aici ca este o chestiune de nivel si dea ceea nu ne înțelegem. In Polonia, cam toate gagicile de clasa mijlocie primesc inel cu diamant la logodna, nu e o mare scofala, e ceva normal. In mărimea diamantului in schimb, se citește adevăratul statut si traiectoria financiara a cuplului. Din cate observ, la romani treaba asta este încă o raritate.

    Apreciază

  48. @vpt, nu stiu ce e ala inel de tinichea, dar un inel cu diamante modest (dupa mine) nu e 500 de lei, ci de vreo 10 ori mai mult. Ala de 500 de lei e o gluma proasta, diamant cat un graunte de zahar poate.

    Si nu, nu ma zgarcesc la 1000 de lei daca sunt cheltuiti cu sens. Daca dau 3000 de euro pe un concediu, o suma de 14 ori mai mica nu e ceva de zgarcit, e neglijabila. Dar 5000 sau 10,000 de lei pentru un inel doar „pentru ca trebuie” mi se pare o aiureala, nu o zgarcenie.

    @e, trimite-l pe tip in pizda ma-sii. Daca te invita undeva nu are decat sa plateasca 100%, mai ales daca tu stai prost cu banii si el sta mai bine. Daca vrea 50-50, mergeti undeva unde sa iti permiti si tu. Daca nu-i convine nu are decat sa se duca invartindu-se, cand ai pretentii trebuie sa platesti pentru ele.

    Dar vezi ca locuitul in 2 nu inseamna 2 oameni intr-o camera si nu inseamna ca nu mai exista viata personala. Pentru 2 persoane e nevoie de minim 2 camere, ca poate unul vrea sa se uite singur la un film sau sa citeasca o carte, iar de iesit sau petrecut timpul liber exista si sunt recomandate si perioade de unul singur, cu prietenii sau rudele sau pur si simplu singur. Viata in 2 nu trebuie sa fie sufocanta.

    Mancarea si menajul in cuplu sunt de obicei rezultatul unei discutii. Sa gatesti pentru 2 e aproape la fel de simplu ca pentru unul, daca tu iti faci de mancare nu e prea complicat sa faci mai multa, eventual mai variezi ceea ce faci ca sa va placa la amandoi. La fel cu curatenia sau rufele (exista masina de spalat). Asta presupunand ca la randul lui face si el cate ceva prin casa, gen repara ce se strica, mai schimba un bec sau monteaza o aplica, etc. Daca nu ai chef sa ii gatesti probabil nu te intereseaza suficient de mult, nu te forta si nu te complica, daca nu o faci cu placere mai bine nu face nimic. Sau ia-ti o menajera sa faca asta, platita de el (ca inteleg ca tu oricum nu iti permiti).

    Apreciază

  49. „In Polonia, cam toate gagicile de clasa mijlocie primesc inel cu diamant la logodna, nu e o mare scofala, e ceva normal. In mărimea diamantului in schimb, se citește adevăratul statut si traiectoria financiara a cuplului. Din cate observ, la romani treaba asta este încă o raritate.”

    Si in SUA. De-aia au ajuns sa scrie articole in ziar ca sa explice ce inselatorie e asta. Inteleg ca nu ai citit articolul.

    Si traiectoria financiara a unui cuplu nu se citeste la 25-30 de ani; stiu oameni care pareau promitatori la 30 de ani si erau tot „promitatori” si la 50, altii pe care nu dadeai 2 bani la 30 si erau milionari la 40. Daca nu esti astrolog nu incerca sa prezici ceva din diamante.

    Apreciază

  50. „Daca femeiei pe care o iubești și cu care vrei sa te căsătorești nu ești in stare sa-i cumperi un diamant, ce spune asta despre tine? Dacă familiei tale nu vrei sa oferi siguranța financiară, atunci cui?”

    Parca esti cam confuza aici.
    Mai nou reclama la diamente a trecut de pe romantism pe ceva de genu’ ca diamantu’ la femeie e garantia sigurantei financiare a familiei?

    Acum inteleg de ce s-a panicat saracu’ si te-a pus la cheltuiala pe urma … :))

    Oricum, felicitari si tie, ai rezistat destul cu brio, masina vanduta sotiei a fost cireasa de pe tort. 🙂

    Apreciază

  51. „Daca nu esti astrolog nu incerca sa prezici ceva din diamante.”

    Nu intelegi natura feminina. Femeia are nevoie de certitudini. Ca e zodiac, ghicit in carti, diamante, Mercedes, femeia trebuie sa se agate de ceva. Si de obicei cu cat e mai scump acel ceva, cu atat mai bine.
    E o chestie atavica, biologica daca vrei, facand copiii au nevoie de securitate pentru ei. Pe toate planurile.

    Da, seamana cu prostitutia, multi barbati au observat fenomenul si au ajuns sa declare ca toate femeile e curve dar nu e chiar asa.

    Cu o curva relatia e mult mai simpla, punctuala, la un pret mult mai redus si fara penalitati pentru discard care e la libera alegere. Chiar si cu una de lux.

    Cu nevasta lucrurile se complica mult, costa mai mult, nu poti sa faci discard dupa bunul plac, discard -ul costa uneori chiar mai mult decat abonamentul platit pana atunci.

    Si aici barbatii traiesc aceeasi drama – daca ii pui sa justifice de ce s-au insurat, probabil iti vor da raspunsuri la fel de ridicole ca cititul in diamante adevarul crud avand la baza tot biologia – sunt programati sa futa si sa se zbata pentru a(-si) asigura tot ce e legat de activitatea asta.

    Apreciază

  52. „@vpt, nu stiu ce e ala inel de tinichea, dar un inel cu diamante modest (dupa mine) nu e 500 de lei, ci de vreo 10 ori mai mult. Ala de 500 de lei e o gluma proasta, diamant cat un graunte de zahar poate.”

    Corect, thumb up 🙂
    Avand in vedere cat e gramul de aur, doar aurul sare de 500RON.

    Totusi, nu inteleg ce inel de tinichea i-a luat fetei, adica pana mea…doar nu sunt in liceu cu ineluse spoite, cumparate de la balci.

    Poate tipul i-a luat ceva ok, dar ea se astepta sa fie mai mare, mai greu, piatra macar cat bobul de orez..

    Apreciază

  53. @e
    pare mult mai rezonabil ce zici acum cu mutatul impreuna.

    Dar tot nu pot sa ma mire lipsa de comunicare.
    Adica el stie cat castigi tu, il intereseaza ce planuri ai tu cu banii, stie ca vrei sa-ti iei un acoperis deasuprea capului, chestii din astea?
    El are planuri similare? Ca la cum arunca cu banii ori poate castiga foarte mult ori nu-l intereseaza nimic pe termen lung ci doar sa traiasca momentul.

    Si nu inteleg ce te opreste sa dezbati cu el subiectul asta, sa-i spui ce impact asupra bugetului tau are nivelul la care duce el cheltuieilile in relatia asta, nivel pe care tu simti obligatia sa-l urmezi si disconfortul care ti-l produce chestia asta.

    E ca un test – daca e un tip ok, o sa inteleaga si pune lucrurile in ordine, daca nu, va cauta probabil in alta parte.

    Si nu te baza ca daca la 30 si ceva nu simti nevoia unei relatii cu copil catel si purcel nu o sa te loveasca subit si acut pe la 40+. Si atunci sa vezi belea.

    Apreciază

  54. @autoarea: pe tine, serios? eu mă refeream la cadou, nu la acel commitment (cum zicea cineva mai sus) care e complet altceva. Cadourile nici nu trebuie să se compare cu tine, sunt mici atenții. Contează în schimb efortul pe care l-ai depus pentru a-i face un cadou care să-l bucure cu adevărat, mai ales când cauți ceva la care nu te pricepi.

    Da, am înțeles, tu vrei nivel, nu obiectele în sine, de ele te agăți din când în când. Din nou, cum spunea cineva mai sus, nu inelul era problema ci faptul că el alege lucruri scumpe pentru el și dăruiește lucruri ieftine. Inelul sau diamantul e doar un obiect, poți pretinde o casă cu mețiunea „mă ia de nevastă dar n-avem unde locui cu viitorii copii?”

    Un prieten a conceput un model 3D de verighetă pentru aleasa sa, dar n-a găsit un bijutier care să o poată face. Ideea era să fie o verighetă unică pe care și-a imaginat-o el. Poate pentru tine n-ar fi însemnat nimic, intenția lui în schimb era să-i ofere ceva unic pentru că un diamant poate cumpăra oricine. Oricum, nu e neapărat un lucru rău ce spui tu, că până la urmă daca ea vrea să-i arăți că o iubești în cel mai clișeic mod, asta faci.

    În plus, așa cum te întrebi tu de ce bărbatul nu e în stare să cumpere niște chestii, la fel se întreabă și el de ce o femeie care se vrea pe o treaptă superioară a societății aspiră la chestii femeiești (de la bărbat).

    Apreciază

  55. @W perspectivele din care privești tu si exemplele pe care le dai sunt extreme. Daca ai reveni cu gândirea la normal, luând in considerarea majoritatea populației, ai fi de acord cu ceea ce spun. Oamenii de care vorbesc eu, clasa medie cumpăra inele intre 500-2000 PLN. Nu este o avere, dar nici nu este un inel de la prima taraba de pe piața. Extremele de 10 000 de PLN sunt pentru cei care si-le permit ori vor sa se afișeze ca si cum si le-ar permite. Eu nu despre extreme vorbesc aici. Cat despre valoarea inelului, este si o reflexie a cat câștiga lumea si cat își permit, iar de obicei traiectoria se menție, ca un profesor sau un funcționar public, nu are de unde sari la milioane, daca nu schimba ceva extrem in cariera.

    Apreciază

  56. Nu am nimic împotriva creativității si exprimarea ei prin iubire. Am făcut multe cadouri la viata mea, dar asta a ținut de moment. Daca vrei sa ne batem in romantisme, am avut un prieten căruia ii dădeam in fiecare luna o felicitare, pe 8 a lunii, ca o amintire a zilei in care ne-am cunoscut. I-am dat cam un an, pana am aflat ca într-o noapte dormise la alta acasă.
    Faptul ca, cunostinta ta, a făcut un inel 3D mi-se pare super, si-a dedicat timp si atenție.
    Despre ce vorbeam mai sus in contextul valorii, este o chestie simbolica standard. Daca vrei sa te logodești cu cineva si iți permiți, nu ii cumperi un inel de fier, ci ii iei ceva simbolic, da, cu diamant. Daca nu iți permiți sunt obții alternative, mai aștepți, de exemplu.

    Apreciază

  57. Vezi tu, oamenii inteligenți cam fug de simbolistica standard pentru că nu-i ajută cu nimic. Revin la asta.

    Știi ce ușor e să-ți permiți inelul ăla cu diamant? tu vezi câți țin să aibă ultimul model de iPhone? Ba chiar era o reclamă la un credit bancar pe chestia cu inelul și nunta, tocmai pentru că e ceva standard. Problema apare când te concentrezi pe standard și pierzi din vedere ce ai putea avea în loc (principiu punctat de w mai sus). Mi se pare că vezi societatea în trepte și cam știi pe care dintre ele ai vrea să fii – foarte la modă în România treaba asta și e foarte pronunțat la cei ce au luat câte o îmbucătură de capitalism și se cred peste clasa de jos. Astfel pe treapta pe care ai ajuns ți se pare că nu te mai împiedici de lucruri mărunte (inelul în cazul ăsta). Dar un obiect e un obiect, iar ăla care ți-l cumpără știe exact că nu valorează nimic. De asta ți-am mai spus că degeaba ajungi mai sus pe o scară socială/financiară dacă nu știi ce să faci acolo. Exact așa crede tot românul, că trebuie să ajungi mai sus ca să-ți permiți chestii și când ai succes ai și confirmarea că ești deștept – că doar nu orice prost atinge succesul. Exact după astea ești evaluat în România – ce îți permiți, unde stai, unde îți faci concediile și ce mașină conduci. Spun că și tu aderi la astfel de principii din ce citesc aici, din modul în care descrii ceea ce vezi în jur. Nu ești neapărat un om superficial, doar că uneori te agăți de ce e mai superficial – și asta te face de-a noastră, oricât spui tu că eviți românii.

    Revin la ideea inițială. Ce e standard percepe oricine, de asta și atâtea femei sunt prostite de unii cu casă sau mașină dar cu care n-au ce discuta. Dar de la o femeie trecută cât de cât prin viață și cu o situație materială bună te aștepți ca porcăriile standard să însemne fix 0, și mi se pare că de multe ori îți iese asta.

    Apreciază

  58. @vpt, parca erai in top 10%, nu o poloneza mediocra.

    Desi lumea incearca sa iti explice ce si cum, tu parca ai lucra la marketing la De Beers. Serios, doar de atat esti capabila? Ma doare in basca de clasa medie, e plina de idioti blocati in clisee, nu ii da ca exemplu pozitiv ca nu sunt.

    Apreciază

  59. „Nu ești neapărat un om superficial, doar că uneori te agăți de ce e mai superficial”

    Cum sa ii spui pe ocolite cuiva ceva ce nu vrea sa auda 🙂 Fii ucigator de sincer si tu, e superficiala pana in maduva oaselor.

    Apreciază

  60. „Daca ai reveni cu gândirea la normal, luând in considerarea majoritatea populației,”

    Asta cu normalul si majoritatea populatiei e amuzant tare.
    Trecem peste faptul ca atunci cand spui „majoritatea populatiei” de fapt te referi la o bula in care traiesti tu.

    Dar cand spui „majoritatea popultiei” te referi la aia care acum cateva decenii nu avea bagata in cap ideea de inel cu diamante sau asta mai recenta prelucrata prin campanii de marketing in asa fel incat diamantul sa fie mandatoriu, fara el declansandu-se adevarate tragedii in materie de relatii?

    Ca sa nu mai vorbim de ridicol, cand spui ca un inel de 500-1000 RON e inel cu diamant :))
    Pai doar o rochie de mireasa e mult mai scumpa decat atat si pe urma ajunge la gunoi sau e marfa SH si esti fericit daca mai obtii 1/2 bani.

    Si pe urma va plangeti ca ala se panicheaza si incepe sa-si puna problema, pana mea …asta e cu mine pentru mine, pentru ca avem niste scopuri comune sau pentru propria ei „securitate financiara”.

    Si culmea, vorbim de femei care in definitiv sunt destul de independente, se pot descurca si pe cont propriu la o adica.

    Adica nu stiu, chiar nu reusesti sa vezi ridicolul, penibilul?

    ” Cat despre valoarea inelului, este si o reflexie a cat câștiga lumea si cat își permit, iar de obicei traiectoria se menție, ca un profesor sau un funcționar public, nu are de unde sari la milioane, daca nu schimba ceva extrem in cariera”

    Pai pana mea, daca vor o reflexie din asta, de bani iaia mai bine cumpara un uscator de rufe ca sa nu le mai insire in fatza blocului sau un bideu ca astea is chestii care chiar sunt utile si aduc satisfactii pe termen lung, bideul zilnic chiar :))

    Si aici te contrazic cu profesorii, de ex. ca profesor debutant in Ro pana acum cativa ani abia luai un minim pe economie, undeva in jur de 200E. Acum au salarii mai bune decat unii din privat si lucreaza si un sfert din timpul alora.

    Un profesor de invatamant primar care mai face si afterschool poate lejer sa plece cu 1000e acasa pe luna ca si venit cumulat.
    Profesorii care ajung sa predea obiecte care se cauta la examene la fel, cu timpul ajung sa faca mult mai mult decat salariul.
    In invatamantul universitar scara profesionala e si mai generoasa, poti sa incepi de la 2-300 euro si dupa 20 ani de cariera sa ajungi la 2-3000.

    Stiu si unii care au inceput sa lucreze in sistemul public si au migrat spre privat, afaceri, etc.

    Si acum sunt tot felul de indivizi si individe rupte in fund, dar care isi permit telefoane de 20-30 mil. cat munca pe 2 luni cu ore suplimentare, telefon care peste 2 ani si ceva il schimba ca deja au aparut 3 modele mai noi, nu e mare branza sa economisesti pentru un inel de 1000Euro ca sa sa dai o proasta peste cap si sa ai ce fute fara prea mari complicatii si obligatii iar pe urma stai cu mana in fund la minimul pe economie pana la pensie ca oricum trebuie sa aduca si ea un ban in casa.

    Apreciază

  61. @W – pai spune asa, ca vorbim despre mine, nu de media poloneza, ca iti răspund. Când am primit eu inelul nu eram in top 10% (după standardele tale). Logodnicul – da. Inelul primit de mine are 0,36 ct, iar cât a costat cu adevărat nu am de unde sa știu. Aproximasem, dar nu are rost. A fost cumpărat din USA, ca asa s-a nimerit. Mie mi-a placut și îmi vine foarte bine ca bijuterie, mai ales la degetele mele subțiri și lungi.

    Apreciază

  62. La ce bani si proprietati ziceai ca avea ala, aie e o suma ridicola.

    Stiu unul care era s-a casatorit acum vreo 12 ani si a cheltuit mai mult de atat cu individa si efectiv era sarac lipit pe atunci daca e sa-l compari cu fostul tau sot.

    Mai bine cereai o masina. Fie si SH.
    Cred ca te aprecia mai mult si dadea banii si cu mai multa tragere de inima.

    Barbatii apreciaza femeile cu o latura practica, mai putin cele care sunt asa usor influentabile de campanii ridicole de marketing.

    Apreciază

  63. @w: eu nu cred că e superficială până în măduva oaselor, dar cred că mulți o percep ca fiind superficială – și o tratează ca atare. Părerea mea e că vrea să ducă o viață bună, dar după criteriile altora. Culmea, ne descrie ocupația ei ca fiind interesantă, dar în același timp o vede ca pe un mediu plin de superficialitate. E ușor să fii sincer (în sens categoric) când vorbești despre caracterul cuiva, mai ales în necunoștință de cauză, iar scopul meu nu e să aduc pe nimeni pe „calea dreaptă”.

    @autoarea: sper că vorbim despre diamante naturale, nu obținute în laborator.

    Apreciază

  64. Interesant ce mi-ai scris. Eu ma consider o tipă destul de cumpătată cu banii și foarte puțin gagetară. Am o mașină de 8 ani și sunt la al doilea smart phone, că pe primul l-am spart după peste 5 ani de relație, in care mi-a satisfacut toate nevoile. Am Iphone doar pentru ca era cea mai ieftine opțiune pentru ceea ce aveam eu nevoie (memorie suficienta si marime mica). Sunt cumpătata la bani, dar sunt si lucruri pentru care sunt dispusa sa platesc mai mult, pentru ca vreau ceva de calitate și vreau acum, desi stiu că nu plătesc prețul corect, dar tot o fac, gen rochie de vara de 100 €.
    Cam așa e si cu inelul de logodna. Nu as acceptat orice.
    Si daca tot zicea cineva despre rochia de mireasa, mi-am cumpărat-o eu si a costat cam cat a costat inelul. Nu e vorba ca vreau banii cuiva ori ca îmi place sa ma arat, dar am un anumit standard de viata si un anumit confort, pe care mi-l permit si la nivel căruia aleg sa trăiesc. Cunosc oameni care trăiesc la standarde net superioare mie si de obicei la aia ma uit si nu la cei care au mai puțin. Ma uit la ce tind, nu unde nu vreau sa ajung. Probabil asta ma face superficiala si aroganta. Ghinion!

    Apreciază

  65. @Me – nu, nu apreciază femeile practice bărbații. Pentru ca si ei au nevoie sa simtă contribuția, răsfățul. Eu nu am cerut, el a dat si am fost mulțumită de inel. A fost exact inelul corect pentru momentul respectiv.

    Apreciază

  66. Au nevoi, dar sunt altele.

    Povestea asta ti-au vandut-o cativa cu bani care vroiau si ei sa futa ceva contra cost, desigur, sub forma mascata de cadou.

    S-a laudat ca a dat un inel de 500E cand veniturile lui lunare, din ce spui, erau pe la 2-3000 si s-a mai si laudat cu asta? Jenant.

    Pai la americani regula e sa fie minim cat venitul lunar, daca nu chiar doua, in medie cica un inel de logodna e 4000$.

    Apreciază

  67. @vpt – pai eu am amanat casatoria si mutatul impreuna. el facea multe presiuni, dar a lasat-o mai moale, pana cand imi gasesc eu un job mai bun ca sa imi permit sa ne mutam impreuna. si chiar sper sa am un lco de munca mai bine platit in vreo 2 luni (asta in primul rand pentru mine, ca de mutat unde vrea el, la pretul ala oricum nu vreau), momentan merg la training in cele 2 zile libere pe saptamana, cand nu ma duc la serviciul actual. el a facut relatia asta foarte oficiala peste tot, online, prieteni. un fel de discutie am avut si pe tema banilor – i-am spus sa nu mai cheltuim atata, hai sa „facem si noi economii” (aici referindu-ma mai mult la mine, si mi-a fost foarte greu sa deschid subiectul). a fost de acord, dar dupa asta tot mi-a mai cerut sa-i cumpar niste chestii cam scumpe, sub pretextul ca „tu stai mai aproape de respectivul magazin”. i-am spus ca da, ii iau. dar acum „am uitat”. probabil ca s-ar fi oferit sa-mi dea banii pe ele, si eu ca proasta as fi spus din nou ca nu-i nevoie. acuma mi-a cerut altceva, sa vad cum fac sa „uit” si de data asta. ca na, daca n-am puterea sa spun nu, csf? atunci cand face ceva pt mine din proprie initiativa parca ma trece pe un caiet de datorii. i-am si refuzat unele cadouri in ultimul timp chiar daca se simte de kkt cand fac asta (dar nu i-am spus adevaratul motiv, ca nu mai suport sa ma vada datoare la el pentru niste chestii de care ma pot lipsi). ma bulverseaza faptul ca acum imi ia ceva, si in secunda urmatoare imi cere altceva. sunt confuza, nu pot sa vad ce-i in mintea lui, ca poate second thoughts sunt reciproce.

    cand am pornit la drum cu experimentatul commitmentului, am zis ca nu ma despart la prima chestie mai naspa, ca oricum odata ce ne cunoastem mai bine o sa apara si defectele. un fel de la bine si la rau, step by step. am facut compromisuri pe care in mod normal nu le-as face si acuma sunt intr-o situatie la care mi-ar trebui o sticla de vin ca sa pot sa iau problema in maini asa cum spui tu, sa ies din zona de comfort (lipsa mea de comunicare). si o sa fac si asta odata ce ajung la o concluzie, ca si rezolvatul problemelor intr-o relatie face parte din experiment, nu? chiar si terminarea relatiei, daca va fi nevoie.

    Inelul. e o tabla care se vrea sa arate a inel scump, imi face coloratie la deget si nu-l pot purta. deranjul e ca si-ar fi permis ceva scump sau daca nu putea in momentul ala pt ca a avut niste cheltuieli, putea sa amane momentul, sau sa nu vina cu inel, doar sa-mi spuna planurile lui pe termen lung cu mine. si sosetele pe care le poarta cred ca-s mai scumpe decat amaratul ala de inel.

    treburile casnice. nu am timp de gatit si oricum as fi mult prea obosita, nu sunt casnica sa stau toata ziua acasa sa ma intretina el. ca asa pot sa stau si singura, platesc si mai putin, stau si mai aproape de job, fac mancare, curatenie doar dupa mine. stai, chiar asta fac. argumentul „iubire” e pur emotional, merge la inceput dar e nesustenabil in timp. pentru mine gatesc cam odata pe saptamana, curat cam odata la 2-3 saptamani, rufe cand e nevoie. pe de alta parte, avem gusturi diferite si la mancare, nu m-ar deranja sa fac mancare din cand in cand pentru 2 dar sa gatesc doar ce mananca el nu. prefer schimbatul becului, prizelor, aplicelor, reparatiile – am facut de toate, ma pricep si oricum astea se fac rar, pe cand gatitul e mai des. si fiecare strange dupa el si gateste pentru el. hainele le putem spala impreuna la masina de spalat, le sortam dupa culori. curat facem cu randul, asa cum am fost obisnuita cand stateam cu parintii, apoi cu colege. el e destul de ordonat, eu la fel. cam asa vad eu locuitul in 2. a dar n-am vorbit cu el despre asta, decat la modul ca imi sugereaza ca dupa ce ne mutam impreuna eu o sa-i fac de mancare, iar eu ii spun ca asta n-o sa se intample, dar daca omul ma ia de fraiera nu m-ar mira sa vrea sa ma treaca si la cratita. data viitoare o sa ii spun ca in loc de mancare eu o sa schimb becuri, oricum tot e ceva, pt ca el nu stie nici de-astea. 🙂

    Apreciază

  68. @e: Cred că legat de bani ar trebui să vă definiți niște cheltuieli comune și aia e, în rest fiecare cu ale lui. Atunci când faceți ceva împreună trebuie să vreți amândoi – de exemplu o cină la un restaurant scump – și apoi vedeți cum împărțiți cheltuiala. Unii sunt zgârciți, alții doar egoiști, dar asta cu banii trebuie să o discutați clar.

    O relație înseamnă compromisuri, dar până la un punct – adică până încep să te chinuie. Poate ar trebui să vă mutați împreună – în condițiile în care să-ți convină și ție – și acolo probabil se va vedea dacă aveți sau nu un viitor împreună. Acolo se vede cât e fiecare dispus să lase de la el și vor fi clare acele cheltuieli comune. Cât despre mâncare, nu cred că unul dintre parteneri ar trebui să pună presiune pe celălalt, mai ales când există atâtea soluții de a cumpăra/comanda.

    Apreciază

  69. @dam167 daca trecem si de chestia asta cu banii (ca trebuie sa vorbesc mai serios cu el si daca intelege la modul serios pe urma vreau sa vad atitudinea lui in timp) si gasim ceva mai convenabil de locuit si pentru mine as vrea s-o fac si pe asta. imi place sa gatesc, dar nu chestii pe care le mananca el. alea sa si le faca el separat. apoi nu vreau sa vad venitul acasa ca pe o corvoada – inca un job dupa job. acasa trebuie sa fie locul de relaxare. n-o sa am timp sa gatesc, ca daca fac asta nu rezist mult, imi ia din orele de somn si iar o sa sufar de oboseala cronica.
    acum mai am vreo cateva minute libere si a fost chiar refreshing sa scriu pe aici situatia mea si sa vad si alte pareri si chiar sa recitesc ce am scris eu, vad lucrurile mai altfel acuma, am citit cat am putut si din comentariile voastre, nu numai pe-ale lui vpt, dar nu vreau sa acaparez spatiul asta intr-unul de terapie personala.
    🙂

    Apreciază

  70. @e – nu mi-o lua in nume de rau, sunt empatic cu situatia ta, dar uite cum se vede dinafara.

    Fatza de copil care o ai se potriveste cumva cu modul tau de a gandi si simti si sigur asa vede si el lucrurile si din pacate se poate sa nu le vada in sensul de a-ti fi protector, sprijin, etc. ci ca o sansa sa profite cat mai mult.

    Deci asta cu „cerutul” cu o mizerie de inel arata exact cum te vede – o persoana naiva si excesiv de toleranta. Ma uit acum online, un minim asa, un inel de aur 14k este si la 300RON. Desi e un aliaj, nu cred ca 14k lasa urme pe deget.
    Mai putin decat o noapte la 4 stele deci clar isi permite la orice ora.

    Timiditatea nu are ce cauta intr-o relatie, mai ales cea in care exista deja intimitate fizica.
    Da, normal ca ii place relatia asta, dar placerea lui nu e tot una cu satisfactia ta sau o garantie ca intr-adevar tine la tine.

    Si tot din afara, se vede clar ca nu-ti place relatia asta si o duci inainte cu masochism si sentimente de vinovatie, ceea ce clar nu e normall.

    Nu inteleg totusi cum de ai sentimente pentru el ca pana acum nu ai spus nimic despre el care sa le justifice ci dimpotriva,

    Apreciază

  71. @e – trebuie sa-ți faci curaj și sa-i spui ce vrei, ca el nu știe ca ai o problema, și chiar dacă observa ca ceva nu îți convine nu are de unde sa ghicească problema ta. E normal sa-i ceri ceea ce îți dorești și nu greșești nimic cu asta. Cumva, generația noastră de femei, crescute in România, cred ca am fost deficitare la chestia asta: dorit și cerut. Dar și oferit.
    Primul pas spune-i, al doilea pas întreabă-l ce își dorește el de la tine.

    Apreciază

  72. @e – poți sa scrii liniștita despre problema ta, nu ma deranjează cu nimic și sper sa-ți răspundă și alții. Uite, @me a scris ceva inteligent. Cât despre mutat impreuna, eu nu m-as mita pana nu mi-am rezolvat problemele, ca o sa fie și mai nașpa după, și mai greu de rezolvat și mai complicat de plecat.

    Apreciază

  73. @me – ce povesti mi-a vândut cineva cu bani? Vorbești niște prostii cateodata mai mari decât tine, exagerări scoase din context, de parca ai avea ceva de demonstrat. Când citesc retroactiv ce discutii purtam, le găsesc tâmpite și total pe lângă subiect. Și eu greșesc, ca îți raspund, dar am sa ma abțin.

    Apreciază

  74. @e:

    1. Te plangi ca muncesti mult, pe bani putini, esti obosita si nu ai timp de nimic. Aparent e cea mai mare si cea mai urgenta problema pe care trebuie sa o rezolvi, ori ai o problema de eficienta ori esti in locul nepotrivit.

    2. Tu nu il iubesti pe tipul ala si nu are sens sa pierdeti vremea impreuna. Dragostea e oarba, stim, daca il iubeai ii faceai mancare de placere.

    3. Chiar gandesti ca un copil. La 30 si ceva de ani nu ai fost niciodata intr-o relatie si habar nu ai ce asteptari exista intr-un cuplu: nu se asteapta nimeni sa ii faci de mancare doar ce ii place lui, sa faci curat mai des pentru el sau alte chestii din astea. Viata de cuplu ori ti-o faci o placere, ori nu o faci, se bazeaza pe faptul ca exista gusturi si pasiuni comune, ca faceti impreuna chestii care va plac, ca responsabilitatile se impart, ca e o echipa care lucreaza impreuna si nu doi oameni care trag fiecare in directia lui. Nu imi vine sa cred ca la varsta asta trebuie sa iti spuna cineva lucrurile astea, ai trait intr-o bula pana acum sau ai cazut in cap cand erai mica?

    4. Rezolva-ti problema cu gandirea despre bani, nu cu banii. Ori sunt banii tai si banii lui, ori sunt la comun. Daca sunt separati, asa cum ar trebui sa fie in acest moment, nu plati nimic. Daca el are pretentii, sa plateasca pentru ele. Nu e nimic de discutat, nimic de negociat, daca vrea ceva si isi permite, sa plateasca, altfel nu e treaba ta sa platesti pentru gusturile lui. Nu ia el decizii pe banii tai si nici invers, fiecare decide pana unde il tine buzunarul.

    5. Nu stiu cum faci tu curat o data la 2-3 saptamani, probabil nu locuiesti in Palatul Mogosoaia si are foarte multe camere de curatat, si cum gatesti o data pe saptamana, mananci o saptamana intreaga aceeasi mancare? Ai o viata tare ciudata.

    Nu continui, ca nu are sens. Ar fi si altele de spus, dar probabil e deja mai mult decat poti duce. Oricum ma intreb cum ai ajuns sa citesti un blog cu Tinder in titlu, potriveala e fix ca nuca in perete.

    Apreciază

  75. @w – acum e mai clar ce ziceai tu la celalat articol cu tipele care pana la 40 au avut doar o relatie cu ele insele 🙂

    Nitel tragic este ca in cazul lui @e ar vrea totusi sa iasa din schema asta mai devreme, dar e cu ghinion – a dat peste un tip f. nepotrivit pentru chestia asta.
    Well, nu e prea tarziu sa mai traga un loz..

    Apreciază

  76. @w: folosești un ton agresiv ca să…? Faptul că îi fluturi cu aroganță o experiență de viață, pe care cică trebuia s-o aibă deja, prin fața ochilor n-o să ajute pe nimeni cu nimic.

    1. Urmează să repare treaba cu banii și jobul.
    2. Poți iubi și fără a găti.
    3. Așa și? O să vadă ce e aia relație serioasă la 30 și. La 40 și. Când s-or alinia astrele.
    4. Tocmai asta încearcă să rezolve și recunoaște că nici ea nu comunică chiar cum trebuie.
    5. Din asta deduci tu că un om are o viață ciudată? Și eu gătesc o dată pe săptămână și asta nu înseamnă că mănânc aceeași mâncare zi de zi.

    Ironia e că pe blogul cu tinder în titlu a postat un comentariu pe subiectul postării – probleme financiare într-o relație. Faptul că ai o experiență mai vastă nu înseamnă că alții sunt fraieri/proști/degeaba/ciudați/etc.

    Iar în comentariul următor, o femeie care e nemulțumită de niște lucruri într-o relație, deși e deschisă și altor punctede vedere în tentativa ei de a le rezolva, e „nițel tragic”. Ok then.

    Apreciază

  77. Pentru aia care n-au trecut degeaba prin viata, lucrurile se vad altfel decat la tine care probabil inca te mai joci in fatza blocului. Sort of speak.

    Apreciază

  78. Imi cer scuze daca a sunat agresiv, nu e intentionat. Dar viata nu e agresiva cand iti da un pumn in nas si o palma dupa ceafa, pur si simplu se intampla. E cam greu sa coafezi si sa indulcesti un mesaj care nu e tocmai dulce.

    Apreciază

  79. „@me – ce povesti mi-a vândut cineva cu bani”

    Ca barbatii au orgasm cand dau cadouri la femei :))

    Nu, femeile devin foarte „sentimentale” cand primesc cadouri, satisfactia masculina vine dupa, si numai daca tipa se simte recunoscatoare pentru ca sunt si tipe care nu sunt, clar.

    Nu stiu, poate e si vina mea ca unele formulari sunt mai in graba, sau poate e si vina ta ca nu vrei sa intelegi niste lucruri pentru ca te-ar scoate din zona ta de confort, pentru ca daca ai vrea sa intelegi ai arata punctual ce nu ai priceput.

    Ideea care te-a iritat cred ca a fost aceea ca pedalezi asa mult pe ce inseamna un inel de logdna si in final te-ai multumit cu unul care, raportat la veniturile viitorului sot nu e foarte departe de ala care lasa urme pe deget de la un sarac snob si smecher ca in cazul lui @e.

    Oricum, felicitari, articolul asta cred ca a batut toate recordurile la comentarii 🙂

    Apreciază

  80. @me – pai, dacă tot comentezi aiurea pe aici, s-au strâns și comentariile 🤪. Baga mare, ca facem record 😂.
    Inelul meu a fost ok și am fost mulțumită. Dacă te seaca așa tare, vin-o tu cu unul mai baban. Ma mulțumesc cu 1 ct, indiferent de câte milioane dispui. Nu sunt doar frumoasa și deșteptă, dar și ieftină de întreținut 😋.

    Apreciază

Lasă un comentariu