Spinoasa problemă a educației înțeapă din nou societatea Românească. Predictibil, în mod paradoxal lumea urlă la sângele care se scurge din porii greșiți, defilându-și primitivismul și limitarea cu mândră prostie.
Copii nu sunt o treabă ușoară și niciodată nu au fost, mai ales că în tot sistemul nostru educațional nu există un curs de educare al viitorilor părinți în meseria de a fi părinte. O meserie de când lumea și pământul, dificilă, grea, responsabilă și mai ales cu grave consecințe personale și sociale, dacă treaba nu-i bine făcută. Din păcate este și o meserie cu multe cutume și tradiții greșite transmise cu încăpățânare generațiilor viitoare, înhămând progresul și dezvoltarea societății pe ansamblu. Ne întrebăm de unde există atâta violență pe străzile României curentă, dar ne batem copii cu spume în spatele ușilor închise. Evoluăm prin educație ca profesioniști în diverse meserii, însă în meseria de părinte mulți am rămas în stadiul de grădiniță, unde reproduc instinctiv modele de comportament defecte însușite din moși-strămoși. Și ce-i și mai grav este că nu vrem să evoluăm, să ne depășim condiția, să ne asumăm și să încercăm să oferim copiilor noștri și generațiilor viitoare ceva mai bun. În schimb facem o virtute din a rezista schimbării, pentru că perspectiva asumării ca și părinte este neplăcută. Ne deranjează la stomac să admitem că ne-a durut când ne-au bătut și neînțeles părinții noștri, dar ne afectează și mai greau la imagine să recunoaștem că ne place cu o sete nebună să ne plesnim copii, sub pretextul educației. Îi batem ca să ne simțim noi mai bine cu noi, în spiritul a ceea ce am ales să învăță de la părinții noștri. Sunt rare cazurile prietenilor mei din copilărie pe care nu i-au bătut părinții. Îi batem pentru că avem puterea de-ai rănii fără consecințe. Am întâlnit un mare număr de adulți care scuzau agresiunea părinților din copilărie cu replica ”m-au făcut om”. Suntem prea leneși ca să ne sinchisim măcar să rupem acest model de abuz, să acceptăm că nu a fost corect față de noi ce ni s-a întâmplat, să conștientizăm acest rău și să nu-l perpetuăm mai departe. E mai ușor să dai cu pumnul, decât să înțelegi ce se întâmplă cu copilului tău, să-l determini să vorbească și să găsești soluții pentru agresiunea pe care o are în el.
Plasez mai jos câteva comentarii culese pe de Facebook, această oglindă a României, la cazul copilului de 12 ani, bătut de un adult pe stradă. Din ele, se poate citi clar primitivismul oamenilor care le-au scris, oameni care nu au nici cea mai vagă idee despre rolul de părinte, iar dacă au acest rol, cum clar nu și-l asumă. Ca părinte ești în primul rând responsabil de siguranța copilului tău, indiferent de faptele acestuia, care oricum sunt o reflexie a educației pe care i-ai dat-o. Ușurința cu care acești comentatori sunt pregătiți să recurgă la violență împotriva unul minor este înspăimântătoare și tristă. România este o țară care refuză să evolueze.
Daca eram in locul mamei baiatului ii mai dadeam vreo doua palme acasa. De altadata să nu mai vandalizeze semnele de circulatie periclitând siguranța oamenilor în trafic si sa nu mai vorbeasca urat! Felicitari ambulantierului pentru spiritul civic si pentru ca luat atitudine!
FĂRĂ SUPĂRARE DAR OMUL ĂSTA MERITĂ PREMIAT. SI EU AM COPII, BĂIEȚI, DAR DACĂ VREUNUL S AR COMPORTA CA UN HULIGAN, L AȘ LASA SA SUPORTE CONSECINȚELE.
Si eu îi rupem urechile, copil needucat de ce a rupt indicatorul rutier, a meritat bătaia!
Dacă era copilul meu îi mai trageam și eu câteva acasă ca drept pedeapsă.
Daca era copilul meu, si facea asa, îmi dădeam șoferului si o bere.
Căpşunăriţa 
Ironia, aceasta sublima situatie, cand cineva scrie despre educatie desi dupa scris are carente serioase in educatie. Dar dupa cum romanul s-a nascut poet si oricine se pricepe la politica si fotbal, romanul se pricepe la orice, inclusiv la educatie. Pentru ca automobile.
ApreciazăApreciază
@w – ironia asta te rog sa o păstrezi pentru tine. Faptul ca nu sunt eu cea mai bună la scris in limba română, nu însemnă că nu am ceva de spus.
Motivul pentru care am acest blog este pentru că am ceva de spus, păreri și opinii pe care doresc să le împărtășesc, și fac asta cu regularitatea aici, în ciuda carențelor gramaticale cu care mă confrunt.
Și pentru mine este greu să vorbesc, să ascult și să scriu zilnic în trei limbi foarte diferite.
ApreciazăApreciază
W. are dreptate, sorry, faci niste greseli gramaticale strigatoare la cer, nu da vina pe cele 3 limbi straine pe care esti nevoita sa le utilizezi. Astea sunt carente grave cu radacini adanci. Macar accepta cu gratie ca te exprimi agramat si incearca sa indrepti situatia, daca tot tii blogul in limba romana.
ApreciazăApreciază
io nu inteleg ce-i asa rau cu ce spun oamenii aia pe Facebook, de i-ai citat aici…
ApreciazăApreciază
@Akhenaton – nu este în regulă ca un adult să bată un copil și să fie lăudat pentru treaba asta. Și în nici un caz nu-i în regulă ca oamenii maturi, părinți să laude un adult care a bătut un copil.
ApreciazăApreciază
@autoarea: Scrie și tu simplu, sau chiar în engleză, eu unul nu știu ce ar trebui să însemne asta:
„Predictibil, în mod paradoxal lumea urlă la sângele care se scurge din porii greșiți, defilându-și primitivismul și limitarea cu mândră prostie.”
Începi în forță, cu predictibil și paradoxal (?!), iar ce urmează e, după cum zice Georgia State Law (că era vorba de americani): „When a witness starts to give their opinion or make guesses at what happened, it’s called speculation”. E o pledoarie pe care o începi cu argumente alese de tine și o duci într-un punct ales tot de tine, singurele repere reale fiind niște comentarii de pe facebook, care facebook e chipurile „oglinda României”. Stai să-i răspund lui Deea și revin.
@Deea: rădăcinile adânci sunt în gimnaziu, nu? Cum și de ce să accepte că se exprimă agramat (deși e cam mult spus)? Nu scrie nici în constituție și nici în publicații ca să se mire intelectualii. Unele greșeli îi fac textele greu de urmărit și incoerente pe alocuri și asta înseamnă că poți cere clarificări, sau poți renunța să citești. Te-ai simți mai bine dacă ar scrie în antetul blogului că are o gramatică strâmbă?
@autoarea: În România e un război al gramaticii, toată lumea atacă pe toată lumea, iar ăia care și-au dat seama că scriu și vorbesc cât de cât corect se văd mai elevați. Închipuie-ți că discuțiile pe teme de gramatică sunt și la nivel administrații locale, interpretarea legilor și proiecte pe fonduri europene – în loc să se discute pe tema unor aspecte importante, cum ar fi alinierea la legislația europeană, domnii și doamnele se atacă unii pe alții prin adrese. E prima metodă de a-ți marca teritoriul și în loc să te piși pe primul copac, îi faci agramați pe ăia din jur. Cu cât părerea cuiva e mai amplă și argumentele mai complexe, cu atât șansele să vină cineva cu greșelile de scriere sunt mai mari.
ApreciazăApreciază
@tinder explica-mi, clar, de ce nu este OK ca un adult sa aplice pedeapsa bataie unui copil(nu vorbim de schingiuieli demente, da, ca sa nu bagi asta). dar explica-mi, sa inteleg eu clar, fara sa-mi bagi lozinci de reviste lucioase si psihologie d-asta new age !
ApreciazăApreciază
Predictibil, în mod paradoxal lumea urlă la sângele care se scurge din porii greșiți, defilându-și primitivismul și limitarea cu mândră prostie.
Se poate citi și:
După cum era de așteptat, în mod contradictoriu lumea urlă la sângele care se scurge din porii greșiți (adică nedreptatea făcută adultului care a bătut un copil și nu copilului) defilându-și primitivismul și limitarea cu mândră prostie (nu doar că sunt primitivi și consideră bătaia educație, dar sunt și mândrii de asta).
Cât despre zbaterea gramaticală a României am citit accidental. Mai nou se zice voiam și nu vroiam. Dacă cineva este interesat/ă de editare, oferta rămâne deschisă: o accept cu plăcere și dau o bere.
ApreciazăApreciază
@Akhenaton – bătaia nu este educație și efectul asupra copilului este de frică, ură, nesiguranță și frustrarea Asta nu garantează că nu va repeta fapta. Dimpotrivă, poate să o facă din nou ca răzbunare.
Copii sunt oameni și trebuie să vorbești cu ei, să le explici și să-i educi ce însemnă bine și rău.
Dacă tu faci ceva greșit la muncă, pe tine te bate șeful tău? Ți-ar convine să-ți tragă o palmă dacă, nu-i convine ceva la munca ta sau dacă ai făcut ceva greșit? De ce crezi că asta ar fi ok pentru un copil? Doar pentru că-i mai mic sau mai fraged pe lume?
Cât timp vom trata copii ca niște idioți, o să creștem idioți. Dacă îi tratăm cu violență, vor învăța violență. Este clar că un copil de 12 ani care rupe un indicator de circulație are anumite carențe de educație, poate îl și bat părinții acasă, dar dacă răspundem la fapta lui prin violență, nu va învăța decât să fie mai atent la martori data viitoare când distruge ceva.
Cat despre adultul care l-a bătut, din comportamentul lui se deduce frustrări grave interioare și probabil și pe ăla, l-au bătut părinții și așa a crezut el că-i normal să procedezi cu un copil care face ceva greșit. La adult s-a mai declanșat și un pic de adrenalină, la setea cu care i-a dat, s-a golit de problemele de acasă și frustrările de la muncă.
ApreciazăApreciază
ti-am zis sa nu bagi lozinca, lozinca ai bagat 🙂
ApreciazăApreciază
@Akhenaton – ce lozincă am băgat? Tocmai mi-ai trimis link cu fata aia bătută de iubit, care s-a împăcat cu el. Crezi că pe aia nu au bătut-o părinții? De unde ai impresia că-i vine atât de natural să accepte bătaia și să o ia de la capăt în relație?
ApreciazăApreciază
Ca e bagaboanta, atat de simplu. Asta e lumea bagaboantelor, n ar vrea sa iasa din ea nici daca le rupi genunchii cu ranga si le bagi in scaun pentru restul vietii…
ApreciazăApreciază
@dam: „ăia care și-au dat seama că scriu și vorbesc cât de cât corect se văd mai elevați”
Pai chiar sunt, e evident: au un nivel intelectual elevat.
Si nu exista nici scuze pentru oameni cu pretentii agramati si nici atacul alora literati nu e o scuza pentru agramati. Ce ai vrea, sa ii mangai duios pe cap si sa le spui: „vorbesti corect sau nu, semintele acelasi gust are”?
ApreciazăApreciază
W, la cat de frumos, deștept și puternic te tot prezinți pe aici ar fi trebuit sa cunosti ca atitudinile de grammar nazi sunt justificate doar dacă discuți cu și despre cei care își câștiga existența din scris, comunicare.
Eu prefer sa îl ascult pe un agramat, chiar politician/persoana publica, dacă are Onestitate și idei de prezentat in loc sa ii citesc bășinile corecte gramatical ale unuia care in afara faptului ca o face pe grozavul nu are nimic de transmis.
De exemplu, după 1990, toți erau in cap fata cât de deștepți erau Ilici și Roman, cât de articulat comunicau comparat cu “foștii” , fără sa dorească sa țină cont de faptul ca mințeau cu aceeași nerușinare.
ApreciazăApreciază
Akhenaton,
vpt has a point, adica de ce crezi ca daca pentru tine bataia n-ar fi un sistem educational bun, pentru un copil ar fi?
Sau altfel spus, bataia nu e educatie ci o exprimare a unor frustrari ale adultului vizavi de o educatie deficitare de care pana la urma tot adultul-parinte e vinovat.
Si o educatie deficitara nu se repara cu bataia, ci dimpotriva, il face pe copil si mai putin receptiv fata de ceea ce ai vrea sa-l inveti, in ochii lui calitatea ta de parinte nu creste ci scade
ApreciazăApreciază
@JD, acest site nu este despre mine si nu ma prezint in nici un fel. In schimb autoarea are niste pretentii intelectuale, doctorat, limbi straine, succese profesionale etc. care impun un anumit nivel de exprimare elevata si corecta si trebuie sa respecte aceste asteptari. Altfel e fix ca politicienii de care ziceai, o minciuna.
ApreciazăApreciază
@w – îmi explici și mie de unde vine presupunerea că, dacă am doctorat scris în limba engleză și vorbesc fluent poloneza, trebuie și sa folosesc elevat limba română? Recunosc ca fac greșeli gramaticale, dar in nici un caz nu conjug verbele la persoana greșită. Am într-adevăr exprimări nenaturale, pentru ca multe ori le traduc abrupt din cele doua limbi pe care le folosesc mai des decât limba romană. Și in limbajul uzual folosesc de multe ori doua limbi ca sa exprim ceea ce simt, pentru că nu găsesc intr-o singura limba toate expresiile care-mi sunt necesare.
ApreciazăApreciază
Doctoratul presupune un nivel intelectual elevat; nu intr-o anumita limba, ci in general, dar in mod special in limba materna daca nu ai abandonat-o cu decenii in urma, ceea ce la tine nu e cazul. Altfel patesti precum Mutu (fotbalistul) care dupa vreo 2-3 ani in Italia vorbea amestecat romana si italiana si l-au luat la suturi toti, fara exceptie, desi era un amarat de fotbalist lovit la cap de prea multe ori de minge.
Da, e plina si Romania de semidocti care nu sunt in stare sa vorbeasca decat romgleza pentru ca nu au suficient autocontrol si respect de sine sa vorbeasca intr-o singura limba si nu au o cultura suficient de buna ca sa stie termenii romanesti pentru cuvintele in engleza care chiar au o traducere acoperitoare. E plin prin Pipera, prin centrul vechi si alte locuri bantuite de asemenea specimene care nu l-au citit pe Sadoveanu pentru ca era plictisitor, pe Preda pentru ca era ciudat, pe Calinescu pentru ca automobile si pe Zaharia Stancu pentru ca „era comunist, asa au auzit ei”. Sunt doar personajele din Descult cu tarana virtuala printre degetele de la picioare.
Ia-o doar ca o observatie despre lume si viata, nu o critica, pe mine ma doare profund la basca despre cum scrii, cum vorbesti si ce faci. Intr-o vreme avand prea mult timp la dispozitie si fiind blocat in fata calculatorului imi facusem obiceiul sa citesc diverse pe Internet si citeam si pe-aici frecvent, intre timp m-am cam lamurit si mi-am gasit alte preocupari, am cam zis ce aveam de zis si asta a fost.
ApreciazăApreciază
@W – doctoratul meu nu are nimic in comun cu limba materna, este scris in engleza si am citat in mare lucrări internaționale. Am găsit putina bibliografie in România pe subiect, iar o parte din ea era scrisa in engleza. Rebreanu a fost autorul meu favorit in adolescenta, dar de atunci am trecut la cărți in alte limbi.
Găsesc la romanii din România si aici ma refer in special la tine, preocuparea activa pentru forma, in detrimentul fondului.
ApreciazăApreciază
Iar nu ai inteles nimic. Deja m-am obisnuit.
ApreciazăApreciază