M-am trezit iar dând sfaturi despre divorț, nu din proprie inițiativă ci la cerere. Am mai scris despre divorț, foarte în detaliu aici, aici și aici dar mai scriu odată, ca să acopăr unele aspecte esențiale și specifice celor căsătoriți pe meleaguri străine cu cetățeni străini. (Chiar mă recomand la sfaturile de divorț 😅)
Pe o scală de la 1 la 10, dacă a te căsători reprezintă dificultatea 1, a divorța reprezintă dificultatea 3 când nu ai copii și 10 când îi ai cu un soț străin, locuiești în altă țară, nu-i cunoști limba sau nici legile, și nu ai nici un loc de muncă. Dar să revenim la chestiunile de bază.
Există impresia greșită printre oameni că dacă sunt din altă țară, în speță români care s-au căsătorit și locuiesc în Polonia cu un cetățean polonez, deși este valabilă treaba peste tot în EU (nu mă pronunț în afară EU, căci în afară eu nu cunosc regulile), se pot trezi într-o dimineață, își iau copilul și merg la mama în România să divorțeze. Că poate le va fi mai ușor, mai simplu, înțeleg limba sau au un văr de-al mătușii avocat și știe el pe cineva la tribunal. Nimic mai greșit! Nu divorțează în altă parte decât în țara în care domiciliază ambii soți și dacă ai stat fizic în Polonia în ultimii ani, nu ai cum să divorțezi în România, chiar dacă ai tu cetățenia română și copilul. Că soțul nu are și nu a locuit acolo. Dacă locuiești în România, atunci divorțezi în România, dacă locuiești în Polonia, atunci divorțezi în Polonia. Și acum surpriza, divorțurile sunt similare, dar foarte diferite.
Câteva lucruri legislative ce trebuiesc luate în considerarea dacă se ajunge la un divorț în Polonia:
*în Polonia nu există divorț la notar, se face doar la tribunal prin hotărâre judecătorească;
*ca să poți divorța îți trebuie un motiv concret, pe care să-l poți pune pe hârtie și o perioadă (minimă de 6 luni) în care nu ai mai locuit cu soțul/soția, nu te-a susținut financiar și nici nu ați avut relații intime. Acest punct este foarte important, pentru că el determină dacă primești sau nu divorțul, în cazul că persoana cealaltă nu îl dorește.
*în Polonia divorțul poate fi refuzat și se întâmplă, la cererea unuia dintre soți și cuplul poate fi trimis la consiliere matrimonială împreună, în loc de căi separate în viață; Din informațiile pe care le am, nu funcționează prin reprezentare, căci te poți trezi divorțat dacă nu apari la tribunal. Exemplu concret, o cunoștință de a mea a refuzat divorțul de primul soț (când acesta își găsise o amantă), nu pentru că-l iubea la nebunie, ci pentru că nu era stabilă financiar în momentul respectiv, fiind cu un copil mic și a vrut să evite situația în care el dispare cu amanta în ceață și ea rămâne pe nicăieri. El nu a primit divorțul, amanta l-a părăsit și s-a împăcat cu nevasta, până la părăsit și ea, după ce și-a făcut înainte un plan corespunzător de acțiune post separare.
*copilul poate fi încredințat mamei (șanse mai mari) sau tatălui (șanse mai mici) ori ambilor părinți;
*custodia este comună, chiar dacă, copilul este încredințat mamei (de exemplu), atâta timp cât tatăl nu este decăzut din drepturi, el are putere de decizie egală cu a mamei în toate aspectele vieții copilului. Asta însemnă că dacă v-ați certat cu privire la școală, vă veți certa în continuare, căci nu este decăzut celălalt părinte din drepturile cu privire alegerea educației copilului.
*timpul cu copilul poate fi împărțit în mod egal sau inegal, indiferent de custodie. Stilul tradițional era ca, copilul stea la mamă, iar tatăl să-l ia la el tot al doilea weekend și anumite zile fixe în timpul săptămânii, de ex. din 14 zile, când de obicei se face schimbul, petrece cu mama 9 și cu tatăl 5. Stilul mai recent este de o săptămână la unul, a doua săptămână la celălalt, o variantă tot mai populară. În acest fel ambii părinți exercitându-și drepturile și obligațiile în mod egal. Vacanțele de regulă se împart la jumătate. Important de reținut, dacă un părinte nu stă cu copilul în timpul care îi revine, celălalt îi poate cere pensie alimentară suplimentară, pentru orele pe care nu le-a exercitat. De asemenea, dacă un părinte refuză să dea copilul celuilalt, părintele care trebuie să ia copilul poate suna la poliție ca să-l ajute să-și exercite dreptul.
*pensiile alimentare în Polonia nu sunt mari și nu merg până la 30% din salariu, cum am auzit că ar fi în România. Legea a fost schimbată în urmă cu câțiva ani, ca datornicii să nu-și mai poată ascunde veniturile curente. Pensia se calculează așa: copilul costă lunar 100 PLN, deci 50% acoperă mama, 50% tatăl, pensia alimentară este de 50 PLN și revine celui căruia nu i-a fost încredințat copilul.
*pentru ca o mamă să-ți poată obține copilul fără probleme în instanță, trebuie să aibă un venit stabil, să facă dovada că se poate întreține și pe ea și pe copil, să ofere copilului condiții minime de locuit, se face o anchetă acasă la părintele unde va fi rezidența copilului, și să fie în mare stabilă emoțional. Posedarea cetățeniei poloneze nu reprezintă un avantaj concret, atâta timp cât mama este cetățean al EU. Oricum, atâta timp cât tatăl nu este decăzut din drepturi, doar cu acordul lui mama se poate stabili în altă țară cu copilul. Deci, dacă v-ați făcut un copil cu un polonez și locuiți în Polonia, fără acordul lui nu vă puteți muta copilul în România. Puteți merge în vizită cu buletinul, dar nu să vă stabiliți. Pentru pașaport este nevoie de semnătura ambilor părinți.
Notă de final: Pentru detalii concrete vă recomand să consultați un avocat, textul este scris din experiența personală, ceea ce nu exclude ca experiența altora să fie diferită.
Căpşunăriţa 
Bun, am auzit parerea unei femei despre cum e cu divortul in Polonia, sa vedem ce zice si un barbat ca pe hartie e ceva, in practica, cand fosta e vreo cva proasta determinata sa traga cat mai mult din asta, de la bani la razbunare, treaba e mult mai complicata.
ApreciazăApreciază
Vreau sa incep cu asta
, treaba ilegala ce se poate pedepsii cu inchisoarea. Sa te muti cu copilul intr-o tara in care unul dintre parinti nu este de acord este trecuta la rapire, chiar daca esti parintele copilului si inca esti casatorit/a cu mama/tatal copilului.
Divortul pare simliar, fara prea multe diferente. Din ce spui divortul este usor si in RO si in Polonia daca partenerii se inteleg de comun acord in toate aspectele.
– in Ro se poate face la notar doar daca ambii soti sunt de acord, dar asta este doar pt partea de bunuri. Daca au copiii tot la judecatorie se ajunge pentru custodie…
– si in Romania poti refuza divortul, nu semnezi, nu te duci la judecatorie, etc….
– aici daca nu este o intelegere de comun acord un judecator v-a stabili cum se v-a impartii timpul pentru binele copilului. Nu inteleg, in Polonia esti obligat la 50-50 sau se poate stabili sa stea mai mult cu unul dintre parinti?
– same in RO.
– same in RO.
– same in RO. Idea este aceasi, daca locuiesc intr-o tara cu familia, indiferent de ce cetatenie au parintii, atata timp cat decizia de a te muta cu copilul in alta tara este luata doar de catre un parinte, celalalt parinte poate declara la politie copilul rapit …si de aici incepe toata distractia.
ApreciazăApreciază
@Cata – am schimbat un pic în text ca să clarific mai bine treaba cu timpul și custodia. De obicei părinții stabilesc între ei cu cine stă copilul și cât, iar judecătoria acceptă.
Nu știu dacă în România poate face buletin copilului dor un singur părinte sau este nevoie de ambii. Cât despre călătorii în afara țării, în România ai nevoie de procură de la celălalt părinte ca să poți ieși cu copilul din România, aici nu este necesar.
ApreciazăApreciază
@Ion – comentariul tău este un spam de prost gust ce doar propagă povești vânătorești despre divorț. Am scris obiectiv care este situația în privința copiilor, când ambii părinți sunt relativ normali și nu există anomalii majore. Eu m-aș fi bucurat să-mi fi spus mie cineva înainte de divorț cum stă treaba, ca să nu aflu pe cont propriu și după mult efort și bani cum este realitate, căci și eu credeam povești din astea pitorești, inventate doar pentru a plasa oamenii cu probleme în eroare.
ApreciazăApreciază
Da, in Romania ai nevoie de procura daca copilul este insotit de un singur parinte indiferent de motivul calatoriei (sunt niste exceptii – iesit din tara pentru tratament necesar copilului….). Este nevoie de un singur parinte pentru eliberare carte identitate, de ambii pentru eliberare pasaport sau de procura de la parintele absent.
In Ro. nu poti trece granita cu buletinul daca ai sub 18ani, iti trebuie pasaport. In Polonia poti trece granita doar cu buletinul daca ai sub 18 ani?
ApreciazăApreciază
@Cata – in EU și copii pot călători doar cu buletinul. In Polonia nu este nevoie de procură.
ApreciazăApreciază
Asa este, se poate iesi din Ro
cu CI daca ai sub 18ani. Stiu un caz de nu l-a lasat sa treaca granita cu CI. Dar mi-am adus aminte ca avea CI provizorie. Greseala mea.
ApreciazăApreciază
Clarificari:
Calatorii
– pentru a trece granita in RO e nevoie de procura pentru copiii sub 18 ani. Am facut asta recent. In Polonia nu ai granita (control) spre UE pentru ca e in Schengen, Romania nu e si exista control la frontiera. In Polonia nu e nevoie de procura pentru a calatorii cu copii minori pentru ca UE nu e considerata alta tara si ar fi contrar legislatiei (libera miscare a persoanelor in UE) daca ar fi nevoie de vreo procura
– e nevoie de pasaport pentru copii daca au sub 14 ani pentru ca pana atunci nu au carte de identitate
– e nevoie de acceptul celuilalt parinte pentru schimbarea de domiciliu a copilului, indiferent de tara. Ca vrei sa te muti la Cracovia sau la Craiova e acelasi lucru.
– diferentele intre Romania si Polonia sunt minore, gen divortul la notar care e posibil doar daca nu exista copii si partile sunt de acord
Alocatii
– calculul alocatiei e diferit in Romania, parintele mai potent financiar e obligat sa suporte un nivel de trai similar copilului si sotului/sotiei dupa divort. Din cauza asta exista si alocatii de mii de euro lunar, posibil chiar si mai mult. Treaba e valabila si daca nu exista copii, se plateste alocatie sotului/sotiei cu venituri mai mici, e o lege introdusa acum vreo 4-5 ani. Sunt cateva conditii, cine e interesat poate sa gaseasca toate detaliile folosind Google
– limita de 30% e din cauza conditiilor de mai sus, in ideea ca daca sunt mai multi copii si eventual mai multe foste casatorii trebuie platit la toti, egal. E un tip destul de celebru pe-aici cu vreo 3 neveste si vreo 9 copii care plateste zeci de mii in alocatii (acum parca e din nou in inchisoare)
Custodie
– nu am cifre recente pentru o tara specifica, dar estimarile sunt ca in 80-90% din cazuri instantele decid ca copiii minori locuiesc cu mama
– ancheta pentru stabilirea domiciliului copilului e de obicei superficiala, sunt multe cazuri in Romania in care mama a primit custodia desi era alcoolica sau prostituata fara un loc de munca, etc. Asa se ajunge la 80-90% cazuri in care mama primeste custodia. Btw, majoritatea judecatorilor in Romania pe spete de familie sunt femei, chiar daca nu e o informatie larg cunoscuta.
ApreciazăApreciază
@W – procura nu ține de Schengen, ci de legislația internă a țării. Polonia nu are legislația respectivă, deoarece se consideră că ambii părinți și-au dat acordul pentru copil să călătorească, când i-au făcut pașaport. În România este introdusă, ca să reducă traficul de copii, dar oricum nu funcționează. Și în Portugalia se practică o procură similară.
Buletinul se face în Polonia de la orice vârstă. Fiică-mea are de când avea câteva luni și am călătorit cu el în EU.
În Polonia se plătește alocație fostului partener – soție sau soț, dacă ești găsit vinovat la divorț, iar partea vătămată este nevinovată și ea își pierde statutul financiar datorită divorțului. Există și divorț din vina ambilor soți, ceea ce elimină pensia alimentară pentru fostul partener. Pensia alimentară pentru fostul partener se poate plăti până acesta își găsește pe altcineva și se recăsătorește, iar dacă nu face asta poți ajunge să-l ai în grijă la adânci bătrâneți.
ApreciazăApreciază
Treaba cu procura nu are sens, dar daca zici ca asa e nu te contrazic. Prin tratatul de aderare orice tara din UE are o clauza in constitutie care spune ca prevederile uniunii sunt peste legile locale si libertatea de miscare in uniune inseamna ca nu e nici o diferenta intre Cracovia si Berlin, de pilda, atunci cand calatoresti. Diferenta in Romania exista pentru ca nefiind in Schengen libertatea de miscare e limitata. In sfarsit, detalii pentru juristi.
Din vara asta se poate face carte de identitate si pentru copiii sub 14 ani in Romania.
ApreciazăApreciază
@w – te contrazici, odată zici de EU, altă dată de Schengen. Sunt doua lucruri diferite. Oricum, procura în România nu este pentru că România nu e in Schengen, este pentru că în felul acesta încercă România să țină sub control traficul de minori. Din păcate nu prea reușește.
Copii polonezi pot călători absolut oriunde doresc în lume însoțiți de un singur părinte, fără nici o procură sau vreo declarație din partea celuilalt părinte. Nu este implementat așa ceva și au și mai puține cazuri de trafic.
ApreciazăApreciază
Imagineaza-ti ca intr-o zi Romania e acceptata in Schengen si pastreaza procura: cum o mai poti verifica daca nu ai control de frontiera? Poate te ajuta sa intelegi ce am scris inainte.
ApreciazăApreciază
@w – in Portugalia o verifica la urcarea in avion. In Schengen se fac controale aleatorii, in jurul granițelor, deci poți fi prin accidental cu actele in neregulă.
ApreciazăApreciază
In Romania custodia comuna e doar pe hartie, in practica, in majoritatea cazurilor copii ajung la mama (chiar si cand e in dezavantajul lor) si tatal primeste un weekend incomplet – o data la doua saptamani si ceva ceva mai mult in vacante.
Deci nici o sansa sa aiba un cuvant de spus in educatia lor.
Daca femeia e o maniaca (si in multe cazuri este, zic statisticile) se razbuna incalcand programul de vizita al tatalui, manipuleaza copii in asa fel incat acesti sa creada ca e alegerea lor sa petreaca mai putin sau deloc timp cu tatal.
Cu cat e copilul mai mic la momentul producerii divortului cu atat sunt mai multe sanse sa functioneze treaba asta si in majoritatea cazurilor tatal prefera sa abandoneze legatura cu copiii decat sa lupte si dupa divort cu maicasa pentru ei.
Probabil si in Polonia e cam la fel si pe hartie, si in practica.
„De asemenea, dacă un părinte refuză să dea copilul celuilalt, părintele care trebuie să ia copilul poate suna la poliție ca să-l ajute să-și exercite dreptul. ”
In Romania nu e chiar asa e un intreg tambalau cu executarea silita referitoare la copii si care implica in prima faza executor judecatoresc pe urma tribunal, politie si psiholog de la DGASPC. Banuiesc ca si acolo e la fel, nu esti destul de bine informata.
Faza cu politia merge doar daca e caz de rapire – copil retinut cu forta. Foarte rar asa ceva, in majoritatea cazurilor copilul este „lamurit” ca nu trebuie sa mai aiba legaturi cu celalat parinte (alienare parentala) si daca acel copil ramane ferm pe pozitie, nu poate nimeni sa faca nimic altceva decat sa constate situatia si sa o ingroape sub un morman de hartii.
„*pensiile alimentare în Polonia nu sunt mari și nu merg până la 30% din salariu, cum am auzit că ar fi în România. Legea a fost schimbată în urmă cu câțiva ani, ca datornicii să nu-și mai poată ascunde veniturile curente. Pensia se calculează așa: copilul costă lunar 100 PLN, deci 50% acoperă mama, 50% tatăl, pensia alimentară este de 50 PLN și revine celui căruia nu i-a fost încredințat copilul.”
Haha, ce gluma buna, pai in Romania la un singur copil este minim de 25% din salariul minim pe economie, deci undeva pe la 300 lei, mai mult decat 100 PLN, deci ce era de ascuns?
Deci ce rezolva faza aia glumeata cu 100 PLN??
Si vezi ca te-ai exprimat gresit, nu „revine” ci „cade in saracina celui care” ..
Si cum ramane cand copilul sta o saptamana si o saptamana?
” Treaba e valabila si daca nu exista copii, se plateste alocatie sotului/sotiei cu venituri mai mici, e o lege introdusa acum vreo 4-5 ani. Sunt cateva conditii, cine e interesat poate sa gaseasca toate detaliile folosind Google”
Uite ca tu nu le-ai gasit, nu e de acum 4-5 ani e mai de mult si e vorba de niste conditii destul de exceptionale.
ApreciazăApreciază
@divortul – dezinformezi în mod intenționat și rău voit. Eu am scris un articol obiectiv.
1. Nu știum cum este în România, că nu am divorțat acolo, dar știu din practică că în Polonia este păstrată în majoritatea cazurilor hotărârea judecătorească. Toate femeile divorțate pe care le cunosc, au păstrat corect programul copilului de vizită pentru tată.
2. Am dat doar un exemplu cu 100 de lei, putea să fie 1 000 sau 10 000 lei. În Polonia lumea nu se raportează atât de mult la salariul minim, cum o fac românii și nici nu-și vând bunirile sau le cumpără în Euro, alt obicei din România.
3. Comentariul legat de alocația pentru fostul partener nu-mi aparține – nu se aplică în Polonia. Există posibilitatea dacă fostul partener este găsit vinovat la divorț și partea vătămată demonstrează că și-a pierdut statutul financiar. Eu nu am aplicat la așa ceva, m-am separat fără vină.
ApreciazăApreciază
Daca mam casatorit in Polonia cetatean roman,imi pot face buletin de Polonia dupa casatorie?
ApreciazăApreciază
@Mircea – nu, pentru ca buletinul îl primesc doar cetățenii polonezi. Prima data trebuie sa primești cetățenie. Nu se primește automat la căsătorie, trebuie sa îndeplinești mai multe condiții.
ApreciazăApreciază