Terapia

După o sesiune de terapie realizez de fiecare data aceleași lucruri, cât de mult sunt conștientă despre mine, ce mult am avansat și cât de puțin mă cunosc în străfundurile mele și cât de departe sunt de persoana câte mi-aș dori să fiu.

Terapia este dușul rece pe care îl începi după o zi fierbinte, doar ca să realizezi că, apa pe care o torni pe tine, nu-i chiar cea mai prielnică.

După terapie mă simt întotdeauna bine, sunt activă, fericită, mulțumită și curioasă de explorările ce vor urma. Mai presus de toate sunt însă independentă, pentru că fiecare sesiune este în fapt o cărămidă pusă autonomiei mele ca persoană.

23 de gânduri despre „Terapia

  1. Daca nu te-ai prins au mai incercat si alti oameni cate un dus rece, dar ai reactionat negativ. Speranta era ca efectul e cumulativ, in schimb a fost de boomerang.

    Apreciază

  2. Ei, au încercat dus cu acid, vrei sa spui, nu cu apa rece.
    Daca vrei dai cuiva un sfat sau sa-i spui ceva folositor, prima data trebuie sa analizezi ce zici, sa vezi cat din ceea ce spui e lipsit de obiectivitate si cat propaga anumite frustrări personale.

    Apreciază

  3. Citesc că acel above average effect e rezultatul unor studii cu participanți din SUA, iar rezultatele sunt contestate – ideea că majoritatea oamenilor au această iluzie a superiorității. Totuși pare să nu fie neapărat un lucru rău faptul că te vezi superior, mai ales că unii psihologi caută să inducă asta pacienților, dar depinde de cultură și de comunitatea din care faci parte – că unii s-ar putea să te considere enervant și să te ocolească dacă faci tot timpul pe superiorul.

    Cumva asta subliniază ce ziceam în la alte postări: degeaba scoți unui om ochii cu toate chestiile negative pe care le oservi, pentru că nu are cum să reacționeze positiv.

    Apreciază

  4. Este una sa faci pe superiorul si alta sa fii superior. Întrebarea este, in ce sens ești superior? Pentru ca eu sunt ii sunt superioara intelectual unui Gheorghe de la tara, dar daca nimeresc prin satul lui cu o pana la mașina, eu nu o pot schimba roata, dar el o poate. Nu ca nu as ști cum se face (teoretic), dar nu posed forța fizica. Deci, Gheorghe îmi este super fizic.
    Daca ne referim stric la intelect, acesta este ca un mușchi, ce trebuie exersat. Cu cat exersezi mai mult cu atât creste, de aceea ii trebuie mereu noi provocări. Nu poți sa zici, eu sunt superior intelectual majorității, deci merg la culcare si mâine ma trezesc tot superior tuturor. Pentru ca te trezești in urma. Eu ma uit in spate la modelele mele si realizez ca le-am depășit, ceea ce mi-se părea oau la început, dar acum mi-se pare normal. Trebuie sa ne depășim condiția, sa creștem mereu.

    Apreciază

  5. Da, știu, la asta m-am gândit și eu prima dată, că e scos din orice context, dar studiile au concluzionat că unii tind să se vadă peste medie chiar și în cazuri particulare care pot fi cuantificate. Urmărind exemplul tău, nu-i ești superioară fizic lui Gheorghe, dar tot crezi că ești peste medie – e interesant nu din punct de vedere obiectiv, ci din cel al modului în care o astfel de percepție te ajută să crești ca om.

    Am mai zis-o, unii oameni bogați aleg să își educe copiii în spiritul ăsta. E la modă acum să copiezi până și cele mai simple lucruri din viața oamenilor de succes în speranța că vei ajunge la fel (citești aceleași cărți, dormi la fel de multe ore, lucrezi în același fel etc.).

    Apreciază

  6. „nu-i ești superioară fizic lui Gheorghe, dar tot crezi că ești peste medie” – fizic? Hm… habar nu am, dar nu am prea multe posibilități la 50 de kg.
    Intelectual – lol, mi-ar fi greu sa cred ca sunt medie, si ar fi o alterare a adevărului sa neg ca, sunt peste medie. Asta nu este doar ce cred eu, e realitatea. Mediul nu are realizările mele intelectuale.
    Cat despre studii, depinde foarte multe metoda de analiza, eșantionul si exactul înțeles a tezelor, care au fost dezbătute. Prefer sa nu comentez despre un articol pe care nu l-am cinstit si daca nu-i articol științific, cu atât mai puțin. Nu ma interesează interpretarea ziariștilor, pentru ca de obicei interpretează rahaturi total greșite si omit chestii importante. Studii se fac la toate colturile, dar nu însemna ca sunt relevante.
    „unii oameni bogați aleg să își educe copiii în spiritul ăsta” – oamenii bogați își educa copii in spiritul succesului. Si da, au distanta de marea masa, pe care o considera mai puțin dotata intelectual.

    „E la modă acum să copiezi până și cele mai simple lucruri din viața oamenilor de succes în speranța că vei ajunge la fel” – sincer habar nu am cine face chestiile astea. Am văzut articole in ziarele romanești despre asta, dar sunt in mare prostii.

    Apreciază

  7. „Intelectual – lol, mi-ar fi greu sa cred ca sunt medie, si ar fi o alterare a adevărului sa neg ca, sunt peste medie. Asta nu este doar ce cred eu, e realitatea. Mediul nu are realizările mele intelectuale.”

    Sa vedem:
    1. nu ai inteles ce zicea @dam167. Nu era greu, deci ridica semne de intrebare despre intelect
    2. Realitatea demonstrata de ce anume?
    3. Realizari intelectuale? Care sunt alea? Poate ca exista, dar nu e suficient doar sa le pretinzi daca vrei sa demonstrezi ceva, trebuie sa le enumeri.

    Studiile nu sunt o masura a capacitatii intelectuale. Exista o corelatie, dar nu suficienta: omul mediu poate sa faca o facultate si un master, daca are interes si timp si un doctorat si chiar studii post-doctorale. Studiile au acum un nivel de accesibilitatea care nu era pe vremuri, s-au bagatelizat.

    Deci, in concluzie: nu contest capacitatile intelectuale, dar sunt curios pe ce iti bazezi auto-evaluarea. Ca si eu cand imi desfac nasturii de la camasa se vede costumul de Superman pe dedesubt si zbor intinzand mainile in fata, dar cand ma trezesc ma doare capul de la mahmureala. Ce tare sunt, tuca-m-as!

    Apreciază

  8. @w – cu siguranta nu pe discuțiile pe care le port pe aici cu tine 😂😂😂.
    Scuza-ma, dar văd sensul de a-ți răspunde serios la întrebarea asta. Dacă ai probleme cu self-worth and self-confidence, mai ales in Romania, te inteleg. Acolo se practica falsa modestie și punerea oamenilor jos, dar nu peste tot este așa. Recomand terapia. Și nu ironic, dar pari așa un tip foarte ok in general.

    Apreciază

  9. Eu nu am nici o problema cu mine insumi, sunt cel mai tare.

    Eu nu contez. Nu public nimic, nu sunt persoana semi-publica, nu pretind nimic. Am viata mea, am jobul meu, amandoua sunt asa cum mi le-am asternut, sunt extrem de bine apreciat la serviciu (nu glumesc, sunt abonat anual la „CEO award”), castig mult mai mult decat cheltui (si mult mai mult decat media, demonstrabil cu cifre, nu pe vorbe), interactionez foarte putin cu Bucurestiul si cu Romania (vorbesc engleza 90% din timp si lucrez de acasa aproape tot timpul), fac ture prin Europa cu motocicleta cand am timp si chef, nu am nici o tara pe care sa vreau sa o vizitez si pe care sa nu o fi vizitat-o, am locuit in afara Romaniei ceva vreme (SUA, Austria, Orientul Mijlociu). Ti se pare ca am probleme cu self-confidence?

    In schimb din ce povestesti ai cateva probleme. Nu stau sa le enumar, sunt mai mult sau mai putin evidente pentru oricine citeste si au fost uneori subliniate in comentariile tuturor care a comentat pe-aici mai mult de o data. Nu ai o problema de self-worth, te supra-apreciezi suficient de mult 🙂 si din cand in cand e ori prea evident, ori prea repetitiv, dar e o lume libera si cine nu are chef sa citeasca despre asta are la dispozitie tot restul lumii. E blogul tau si poti sa scrii ce ai chef, oamenii pot fi de acord cu tine sau nu, dar cateodata cate unul sau una o sa iti mai atraga atentia pe cate o chestie, ca o bucla de feedback (utila) sau ca o forma de giving back. Poti sa ii ignori, sa ii injuri, sa ii banezi, sa le iei mama si copiii in pula, treaba ta. Dar oamenii sunt fiinte sociale, pana si comentatul pe cate un blog e o forma de socializare, chiar daca sunt de acord sau nu cu autoarea si cu ce scrie. Si e chiar si o forma de politete, daca te prinzi de ce.

    Apreciază

  10. @W pentru un tip care o duce asa de bine, succes la munca, multumit in viata privata, care a vazut lumea si traieste foarte deschis, mi-se pare cam aiurea sa-i spuna altei persoane ca, se supra apreciaza. Eu apreciez oamenii care se apreciaza si se supra apreciaza (daca in spate stau anumite chestii), si ma bucur de succesul lor. Mie imi plac oamenii care sunt mandrii de ei si ii apreciz pentru asta, deoarece sunt constienta de valoarea mea, pe care stiu ca, nu mi-o ia nimeni. Eu nu (mai) nu simt nevoia sa ma demonstrez, pentru ca am propria mea acceptare. Si stiu sa-mi fac propria evaluare. Nu mai am nevoie sa fiu aceptata, laudata, confirmata sau urecheata de altii.
    Si da, blogul este un mijloc de comunicare si imi place sa conversez cu cititorii mei. Si fix asta fac cu tine, conversez, dar nu doar despre mine, ci si despre tine.

    Apreciază

  11. Nu intelegi: una e sa te apreciezi si alta e sa te supra-apreciezi. In primul caz e o evaluare corecta, in al doilea e gresita si nu e deloc bine. E ca si cum un tip ti-ar spune ca are o scula uriasa si ar fi mandru de ea, tu ai descoperi ca are 13 cm. Dezamagitor, nu?

    Asa ca nu e deloc aiurea sa ii spui altei persoane ca se supra-apreciaza daca e adevarat. Pentru ca e o evaluare gresita si e normal sa ii atragi atentia cand greseste, asta daca iti pasa in vreun fel. Daca nu iti pasa, ii mai arunci si vreo 2 laude, cireasa de pe tort.

    Apreciază

  12. „cât de puțin mă cunosc în străfundurile mele și cât de departe sunt de persoana câte mi-aș dori să fiu”

    Sunt cuvintele tale.

    Apreciază

  13. @w – de unde știi tu ce-i adevărat sau dacă cineva se supra evaluează?Din impresia pe care ți-ai construit-o despre ce? In funcție de ce compari chestia asta, ce criterii ai? Bani in cont, poziție la munca, copii, puli supte?
    Criteriile sunt subiective, iar aici intram in detalii, ce-i super pentru tine – te apreciază șefii, e belirea pulii pentru mine – și pe mine ma apreciază, dar nu ma mișca aprecierea lor. Un doctorat pt tine e o hârtie oarecare – inteleg in România – dar pentru mine e o munca, nu la îndemâna oricui. Criteriile sunt subiective, iar când te întâlnești cu omul in fata, îl observi, îl asculți și cam știi pe unde îl duce capul. Și după ce își spune și ofurile, cam înțelegi care ii sunt problemele.

    Apreciază

  14. @vpt, am cateva mii de interviuri facute in aproape 20 de ani, inclusiv la distanta. Nu ma consider un expert absolut, dar ma pricep destul de bine sa apreciez in mod profesional oamenii. O spun „profesional” pentru ca am facut cursuri, am dat examene si am practicat cu supervizare, nu m-am trezit intr- o zi facand asta. E un job part-time pentru mine si calibrarea facuta cu alti intervievatori care au evaluat aceleasi persoane imi spune ca il fac extrem de precis. Nu e o lauda pentru mine, e doar o stabilire a pozitiei din care mi-am facut o parere. Ai scris suficient de mult aici ca sa imi pot face o parere suficient de realista in unele privinte.

    Si oricare ar fi parerea aia, consum timpul sa citesc si sa comentez. Initial blogul m-a intrigat, am citit de curiozitate, apoi din inertie (obisnuinta). Am mai avut asemenea interactiuni, in total am intalnit in viata reala 2 oameni pe care ii stiam de ani de zile de pe forumuri, pe unul l-am angajat pe loc, cu amandoi tin legatura de fix 15 ani, dar mai sunt inca vreo cateva zeci de oameni cu care in astia 15 ani discutam aproape zilnic, pe care nu i-am intalnit vreodata si nici nu o sa o fac, decat accidental (pe unul l-am intalnit intr-un magazin de biciclete, el nu si-a dat seama niciodata). Sunt doar conexiuni cvasi-aleatoare prin univers, nimic altceva. Nu am de impartit nimic cu nimeni, ceea ce inseamna ca nu am motive sa nu fiu sincer. In acelasi timp am o calificare profesionala de a evalua oameni, considera asta ca un free check.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s