Poze

isi-parente-mTmHJ0gVNUc-unsplash

Photo by Isi Parente on Unsplash

Ninge ca în povești afară, iar înauntru eu îmi admir pozele. Am ales trei din sesia foto, le-am atârnat pe pereți și acum mă holbez la ele. Arat excelent: senzuală, sexy, doritoare, inaccesibila, un model ca oricare altul și totuși eu, frumoasă, reală, defectă și perfectă în același timp. Sunt eu, dar din alta perspectivă și nu-i o chestie de frumusețe, ci mai degrabă de cunoaștere și putere, de maturitate și senzualitate.

Pozele mele de acum contrastează enorm cu pozele mele de acum zece ani, când purtam o față de copil și un suflet îmbătrânit la vedere. Dar asta sunt eu, pentru ca le-am făcut pe toate cam invers în viață, maturizându-mă mult prea repede, ca mai apoi să revin la inocența copilăriei în liceu, la nebunia adolescenței în facultate și la vigurozitatea tinereții după divorț.

Mi-a luat mulți ani ca să-mi descopăr senzualitatea și frumusețea, să încetez cu rușinea pe care o purtam cu mine, să-mi accept nevoile și dorințele, dar mai ales să fiu conștientă de cine sunt și ce-mi doresc. Am ales în sfârșit să ies din cochilia invizibilă a minții mele.

Îmi amintesc perfect o scenă de acum câțiva ani, în timpul unor repetiții la o piesă de teatru, când în toiul discuțiile un alt actor mi-a zis că arătam de vârsta pe care o aveam, adică de 30 de ani. Când l-am auzit m-am ofticat pe loc, întorcându-mă mâhnită acasă, pentru că dintotdeauna arătam mult mai tânără decât vârsta pe care o aveam, doar ca să mă uit curioasă în oglindă. Înainte să ajung îmi sunasem de pe drum deja frizerița, ca să mă programez să-mi mai taie din restul de păr scurt pe care îl purtam, în speranța că ciopârțeala adițională mă va întineri. În oglinda tăcută de la baie am avut însă o revelație, realizând că fața mea acrită, mereu furioasă și părul tot mai scurt mă îmbătrâneau. Acela a fost punctul meu de cotitură în frumusețea și vanitatea personală.

Acum mă priveam pe pereții casei, după o sesie foto pe care o recomand oricărei femei. Goliciunea personală este splendidă.

Ce tastam aseară la întâlnire, când nu era tipul lângă mine?

20:05 Întârzie? Cât tupeu. Să-l aștept?

20:34 A venit?

20:45 E totul ok?

22:35 E super. Are 40 de ani. Deștept. Casa lui. E super fain.

22:36 Copii?

22:36 Nu. Dar vrea.

22:36 Credite?

22:36 Nu. Are bani de investiții.

22:37 Foste neveste?

22:38 Nu a fost căsătorit. E și frumos. Dacă nu o are mică, e super bun.

22:40 Ce nu e în regulă? Locuiește cu părinții?

22:40 Nu. Nu a vrut să se căsătorească, cică nu a întâlnit potrivita.

22:41 Serios? Zodie. Verifica-l pe net.

22:42 Pești. Verificat deja.

22:42 Are puncte forte pe care nu le-ai întâlnit la alții?

23:11 Nu știu. E fain. E deștept. E simpatic. E cam bătrân, 40 anul ăsta. Dar e fain. Se plânge de gagici care nu știu să-și ocupe timpul.

23:11 Nu-i cazul tău.

23:12 Și nu s-a pus problema să plătesc. M-a condus acasă și mi-a dat și paltonul. E cavaler și drăgut. Cred ca o are mică, că e prea perfect. Și cam mic de înălțime.

Newness film sau un alt deja-vu

MV5BMzExZTFiM2EtN2QyYS00YWZiLWFlOTMtZGYzMWI4MTNkZGYzXkEyXkFqcGdeQXVyNzk3NjQ1MTc@._V1_

În urmă cu câțiva ani, pe când mă jucam încă de-a nevasta, ce futea doar imaginar, ca soțul iubitor nu presta mai de fel, îmi spune un amic că viata lui este ca și în filmul Shame. Mi-a mărturisit că așa trăiește el, pe portale gen Zbiornik, fiind prins într-o pânză de relații sexuale fără sens sau valoare, futând de dragul de a fute, fără să simtă nimic pentru nimeni. Mi-a zis atunci că vrea să schimbe asta, iar în urmă cu câteva luni îmi povestea cum s-a îndrăgostit fără speranță de-o ucraineancă ce i-a rupt inima. Am râs de el cu gura până la urechi la mărturisirea că, nici nu a apucat s-o fută pe ucrainiana răzleață, înainte să se care din viața lui. Apoi i-am consolat suferința, văzându-l cât de mult îl durea pierderea. L-am asigurat cu jumătatea de gură că durerea iubirii neîmplinite trece și am schimbat discuția înspre experientele mele și despre mine. Eu, care alunecam deja încet si sigur pe urmele lui vechi.

Aseară am urmărit Newness, un film foarte interesant ce mi-a trezit o senzație cumplită de deja-vu. Acțiunea din viata mea este mai diferită față de cea din film, dar esența este mult prea similară. Lucrurile se derulează pe butonul play și forward, cu o repezeală amețitoare, și-o superficialitate dăunătoare, în timp ce rănile și dezamăgirile legate de viața mea amoroasă eșuată stau îndesate într-o caseta a minții mele pe jumătate deschisa. Evit să mă confrunt cu ele, însă nici nu reușesc să le ascund pe deplin, ieșind la iveala în momentele inoportune.

Timpurile curente

În timp ce conversam pe WhatsApp cu un tip recent găsit pe Tinder, mă decid că discuțiile noastre sunt suficient de interesante încât să merite efortul de-ai da un Google. Fără să stau pe gânduri, introduc numele potențialului și locul de munca despre care tocmai îmi povestise pe modulul de căutare. Google, ca un amic de nădejde în situații dificile, mi-l găsește rapid pe domnul misterios, prezentându-l frumos și foarte atractiv într-o poză zâmbăreață. Și, ca un amic plin de resurse, Google îmi mai dă un link cu junul, doar că acolo mi-l prezintă mai aproape de timpurile curente, cu 10-15 ani mai matur.

Realitatea vârstei curente și a aspectului ce vine cu ea mă lovește fără de milă. Bărbatul bine cu bicepșii umflați de radierea tinereții, mi s-a transformat sub ochi de la un clic la altul, într-un domn ok, slăbuț și mai mititel, cu fire cărunte. M-am uitat dezamăgită la vârsta declarată pe Tinder, care la cei 40 de ani ai lui, chiar își spunea cuvântul. L-aș fi trimis bucuroasă în timp, ca să mai scape dintre caracteristicile fizice ce vin odată cu înțelepciunea, dar nu s-au inventat din păcate astfel de mașini încă.

Primul meu englez

sport-1315351_1920

Image by Prawny from Pixabay

Englezul frumușel de la întâlnire locuiește în Reading. Și, ca oricare englez adevărat, joacă fotbal și cricket deopotrivă, fiind mai bun însă la cricket, deși îi place mai mult fotbalul. În timpul liber obișnuiește să se întâlnească, cu est europence, pe care le găsește overall mai frumoase decât englezoaicele. Obișnuiește să alerge regulat, să bea băuturi tari și a mai fost cu poloneze, dar nu a avut nici o româncă în portofoliu, until now, după spusele lui.

Frumos tatuate pe încheietura mâinii drepte poartă două litere chinezești, iar pe dreapta un Rolex. Este scorpion, sărută bine și am impresia că-i permanent pilit. Este tânăr, fraged, proaspăt, cu ochii albaștrii, zâmbetul ștrengar și miroase bine. A fost jucător profesionist de fotbal în Suedia, Ucraina si Irlanda, dar s-a retras de ceva ani, lucrând la ceva firmă cu vânzări de energie. Printre subiecte, mi-a propus să ne vedem la Roma, ca decor pentru a doua întâlnire, un oraș pe care îl adora și in care eu nu am fost yet. I-am zis că sunt de acord, sărutându-l cu patimă pe străzile de lângă blocul meu, pe un viscol ușor la plus un grad, cocoțată pe tocuri prea înalte. Ne-am încălzit, i s-a sculat și l-am trimis la hotel. Am evitat să-l invit la mine, deși mă tenta, dar nu era chiar cea mai aranjată zi la mine acasă, așa că am preferat să evit în a-mi expune dezordinea, cu prețul ratării unui futai la prima întâlnire. La cat era de excited știu ca nu i-ar fi pasat, dar mi-ar fi pasat mie.

Totuși, daca pula de englez se mai anunță, am să o verific cu placere, iar până atunci diseară mă văd cu o pula de roman, iar mâine dimineață cu una de polonez.

Cum întâlnești un englez

sport-1315351_1920

Image by Prawny from Pixabay

Ieri m-am jucat de-a vânzătoarea vreo ora și jumătate la magazinul cu suveniruri locale al prietenei mele, unde vinde și mâncăruri tradiționale poloneze. Până la ora închiderii am avut doi clienți, care m-au ținut la taclale lungi și extinse despre România și despre viața mea de emigrantă în Polonia. Încântat de români și limba noastră, unul m-a informat că o cunoaște, recitându-mi expresiile pe care nu le-a reținut din experiența muncii alături de românii: „mișcă-ți curu”, „îmi bag pula”, „futu-ți morții mă-tii”. Celălalt m-a asigurat filosofic că după o dragoste vine întotdeauna alta, ca apropo la divorțul meu de un polonez.

Dar, până să vină dragostea, a venit ora închiderii și în cel mai loial spirit de angajat model, m-am pus pe cărat din fața magazinului, înăuntru, a instalația de reclamă ce avea ca scop atragerea clienților. Și, pe când căram eu cu spor, își face apariția un englez ușor pilit. Mă întreabă bucuros dacă poate mânca ceva produse poloneze aici, iar eu îi confirm, adăugând însă că la ora respectivă este prea târziu, căci tocmai închid prăvălia. Îl invit să revină a doua zi, că nu voiam să-și stric stomacul, servindu-l cu varză rece. Doar că, fiind un pic luat la bord, omul avea tupeu în el, așa că a început să mă aburească.

You are the most beautiful girl I ever saw – serios, am vrut să-i răspund ușor ironică, dar fiind luat de procente, am dat doar din gene mieros și am râs la avansurile lui. Era frumușel și am început să conversăm, discutând despre mâncare tradițională, Gordon Ramsay și biletele de la Wizz sper Polonia cu 20 de lire bucata. Mai repede decât îmi dau seama tipul mă invită a doua zi să bem sau să mâncăm ceva, orice vreau eu să facem, numai să ne întâlnim. Și pentru că era frumușel (mă repet) și tânăr (29) i-am dat numărul de Whatsapp, spunându-i să mă caute a doua zi cu invitația, când va fi treaz și eu mai puțin infatuată de complimentele lui în limba lui Shakespeare.

”Mabe we eat something at a restaurant?”

”No!”

”Why not restaurant?”

”Because if you bore me, I can’t leave earlier.”

Un bărbat frumos

isidoro-martinez-sJdmDIwIjG4-unsplash

Photo by Isidoro Martínez on Unsplash

„Nu te uita așa la mine, că poate te îndrăgostești” mi-a zis el în timp ce ochii mei îl devorau cu afecțiune și curiozitate. Cercetându-i fiecare părticică a corpului cu mâinile mele lacome, m-am înfipt cu o placere nebună în părul lui șaten, amestecat cu fire blonde. În urmă cu câteva minute îl mușcam puternic de braț pe când intra tot în mine, ca acum să-i ating delicat barba scurtă și deasă, simțindu-i firele aspre pe pielea mea fină. M-am lipit de el în timp ce-i masam ușor spatele musculos, alb și pistruiat. I-am sărutat mâinile fine și ferme, citindu-i linia vieții și-a inimii în palma stânga. L-am privit cu lăcomie sclipind din ochii mei machiați, până mi-a ascuns privirea cu palma, intimidat de ingerința mea cutezătoare și cuprinzătoare.

Mi-am oprit mintea asupra zâmbetului lui cald si cuibărită între coastele lui am început sa dărâm cărămidă cu cărămidă zidurile sufletul meu. Am tras de pe mine straturi groase de răceală, indiferență și nepăsare. Momentul mi s-a părut etern, iar gândul la privirea lui sincera, comunicativă și complice, pe când se termina în mine, mi-a dat fiori. Nu mai văzusem de mult un bărbat atât de frumos și deschis în momentul orgasmului.

Comparație

todd-macdonald-a__ln6GKt6Y-unsplash

L-am întâlnit cu două zile înainte să plec în State la întâlnirea cu amantul meu prosper și mai în vârstă decât mine cu 10 ani. Am fost împreună la o cafea, pe care am plătit-o eu, ca un fel de revanșă pentru întâlnirea la care anterior nu m-am prezentat. Am discutat nu mai mult de douăzeci de minute. El se grăbea să-și aducă mobilierul de la Ikea, iar eu eram cu mintea pe jumătate urcată într-un zbor de douăzeci de ore spre Las Vegas unde mă aștepta celălalt.

Diferența de 16 ani dintre ei se simte în calitatea și culoarea pielii, una este albă și pistruiată, iar cealaltă întunecata și cicatrizată, una fină și proaspăta, cealaltă-i  aspră și matură. Contrastul apare și la atingere, părul unuia fiind des și moale, viu colorat de fire blonde, în timp ce al celuilalt tare, gros, negru și presărat pe alocuri cu alb.

La pat unul este mai dotat, o are mai lunga și mai groasă, dar este mai puțin implicat, mai puțin atent ori darnic, mult mai creativ în schimb, practicând orgasmele brutale și gălăgioase. Celălalt este mai puțin dotat, mult mai dedicat, mai senzual, se termina pe modul încet, dar mai repede și îi place să lungească preludiul cu pasiune și dăruire.

În discuții unul este la nivel, versat, glumeț și pus mereu pe șușotii. Putem vorbi câte în lună și-n stele, nu ne plictisim să conversăm, putem dezbate orice subiect, iar ca și cuplu ne corelam și ne coordonam perfect, împărțind excelent între noi sarcinile și atribuțiile fiecăruia, ca să fim mereu câștigați în toate situațiile. Ne simțim reciproc și ne completam excelent indiferent de conjunctură, având fiecare abilitățile extra ce-i lipsesc  celuilalt. Ne plac lucrurile similare, luxul de bun gust și mâncare fină.

Cu celalalt discuțiile sunt puerile, avem păreri similare, dar aplicarea este total diferită. Cei șase ani care ne despart, plus experiența mea mai bogată își pun amprenta asupra viziunii noastre despre viață, nevoie și posibilități. Privim din unghiuri opuse lumea și multe probleme cu care el se zbate sunt niște prostioare de mult depășite de către mine. Între noi domnește o stare a lucrurilor nespuse, eu evitând să îi dau răspunsuri sincere, ca să nu-i rănesc orgoliul, iar el se abține să fie direct, de teamă că mă oftic, încercând să-mi citească în fiecare grimasă a fetei lucrurile nespuse.

Unul e liber, fără obligații și sărac, în timp ce celalalt este legat prin toate lanțurile posibile și imposibile de două neveste și-o ceată de copii, obligat să producă, ca să-și poată menține imperiul viu. Unul mă înțelege și-l înțeleg, existând intre noi o comunicare telepatică, în timp ce cu celalalt mă simt ca într-o ceata a comunicării, în care fiecare dorește să se exprime direct și concret, dar se reține, mânat de teama că răspunsul lui nu ar fi pe placul persoanei care-l ascultă.

Ciudat cum am ajuns să mă fut cu două opusuri. Pe de o parte un prof de sport cu apartament de 15 metri pătrați, ce câștigă cu salariul și joburile adiționale mai puțin decât mine și mă invită la o pizza cu promoție, de cealaltă, un afacerist bogat ce mă răsfață cu bijuterii de la Tiffany, restaurante cu stele Michelin și hoteluri de cinci stele.