Etichetă: bolnava

Sunt cautata

~ Căpşunăriţa ~ 3 comentarii

In timp ce imi suflu nasul de muci, racita cobza si cu niste sarma in cap de la o mini operatie, telefonul imi vibreaza cu mesaje. Se pare ca is mega cautata, de catre masculi aproape uitati, care au facut parte din viata mea activa si tumultoasa. Si cum innot la propriu printre servetele de hartie bine mucite, pe bune ca propunerile lor de a ne intalni, is elementul lipsa din peisaj. Perfect timing, ca nuca in perete.

Englezul, care o freama prin Volgograd la World Cup, cu petreceri, alcool si pariuri, ma intreaba daca ne putem vedea saptamana viitoare, ca cica e prin vecini, la Kaliningrad, si se gandea el, sa dea o fuga pana in Polonia, ca poate ma prinde pe acasa. Ia auzi? Gresit, ca il salut calduros din alta parte. Deja ne ratam a doua oara, dar ofertele lui sunt cam slabute si cumva nu ma mai tenteaza. O fi vina sexului, relativ interesant sau poate ca am epuizat discutiile despre fotbal. Oricat de fana as fi, mai vreau sa-mi stimulez si alte parti ale creierului.

Profu de sport, eternul indecis, sters de mult din telefon, mi-a scris din nou. E frumos tipul, chiar imi place cum fute si mai are si un zambet din ala cuceritor. Un amestec de ironie, invidie mascata si o atitudine, ce se vrea superioara, desi nu il tin balamalele. Ce mai, un cocktail irezistibil pentru mine, ca doar stim deja despre preferinte mele pentru din astia mai defecti. Si simpaticul asta, dupa ce a fost la mine ultima data, a plecat si nu a mai scos un cuvant, pana i-am scris eu, ca imi luase incarcatorul de la telefon. I-am zis sa mi-l trimita prin posta, dar nu a vrut, ametindu-ma ca, mi-l aduce personal. Cand sa ne intalnim, ia-l de unde nu-i, ca nu mai raspundea la telefon. L-am dat in pizda ma-sii si doua saptamani mai tarziu, cand m-am intors dintr-o delegatie, ce am gasit la posta? Incarcatorul. Cum mai aveam pe atunci numarul lui i-am multumit, ca o fata civilizata ce sunt. Apoi a inceput sa-mi explice ca, i-a furat cineva telefonul, si pana si-a facut rost de altul, si reinstalat Whatsapp a durat, iar cum eu il blocasem pe Whatsapp intre timp, mi l-a trimis prin posta, ca nu i-am raspuns. Acuma vrea sa ne vedem din nou, iar eu oscilez intre a avea sau nu chef de el.

Egipteanul meu simpatic, care amesteca afaceriile cu placerea de a ma aburi, m-a sunat sa ma intrebe de sanatate si mi-a recomandat, ca un adevarat doctor ce e, sa stau in pat, sa ma uit la filme, sa beau ceai cu lamaie si miere si sa fumez marijoana.

Au mai  scris si belgianul, a scris si El si a mai scris cineva, dar ca nimeni nu vine nu a venit sa-mi intinda cana aia de apa.

 

Când mi se scufunda corăbiile

~ Căpşunăriţa ~ 3 comentarii

Sunt bolnava antibiotic, muci, tuse, transpirație, somnolenta, foame si stare nașpa. Am copilul la mine, care încet si sigur îmi preia virusul sau bacteria, cu care ma lupt. Când mi-a zis doctorita antibiotic, nici nu am clipit, l-am luat, fără sa întreb dacă e virus sau bacterie, dacă trebuie neaparat sau alte figuri, pe care starea mea, nu-mi permitea sa le fac. După prima pastila am început sa simt efectele, somn și transpirație. După următoarele a venit foamea excesivă și mai mult somn.

De patru zile de când sunt bolnava sunt permanent la telefon și cu calculatorul in brațe. Ma suna toți cu tot felul de probleme, imi arunca ca mi-au trimis e-mailuri, de parca nu am altceva mai bun de făcut, decât sa le citesc, și șeful meu îmi da de lucru pe luni? Care luni, ca de luni am concediu. Și de ce luni, pentru ca, nu lucrez in weeked? Între timp, un client ma suna sa ma întrebe de sănătate, și sa-mi spună sa nu mai răspund la telefon, pentru ca ar trebui sa dorm, sa stau in pat, sa beau ceaiuri, sa ma uit la filme și dacă am, sa fumez ceva marigioana – sfatul medicului😉.

Ceva prieteni s-au oferit sa-mi facă cumpărături, dar nici nu știu ce îmi trebuie cumpărat. Sunt prea obosita ca sa gândesc și momentele de luciditate le-am folosit la munca. Ca sa primesc și mai multă munca. Intre timp, tatăl copilului o aduce îmbrăcata cu alți pantaloni. Între dimineața și după masa, fusese un decalaj de temperatura și ploaie, așa ca ma-sa, care a luat-o de la școala, i-a dat ceva blugi lungi. După ce intra cu ei in casa, tatăl ii spune sa și-i schimbe, ca sa ii ducă înapoi la bunica, ca poate o sa-i poarte ea, mărimea 150 la copii. Îl dau afara, dar nu pleacă, ma ia la filosofii și reproșuri. Da, știu, i-am ruinat viața. Așa ca o sa ma lase bolnava, cu copilul bolnav pe cap, poate ma învăț minte.

Bolile sunt momente de luciditate, când înțelegi de unde îți vine puterea, pe cine te poți baza și cine da un scuipat pe tine. Momentele când răzbești singura, sunt atât de amare, ca îți rămâne mult timp gustul lor in gura. Un gust, care te ajuta sa iei deciziile corecte pentru tine, fără urme de mila, compasiune sau orice pizdării inutile de sentimente pentru alții. Ce ma surprinde pe mine, e ca repet lecția asta regulat, la câțiva ani distanta, pentru ca, de fiecare data, uit sa fiu asertiva, când mi-e bine.