Discuție romantică pe Tinder

Tinder e locul ideal de manifestare pentru toți idioții și ratații, pe care in mod normal îi selectezi dintr-o aruncătură de ochi pe stradă. Pentru că, nu-i vezi. Mi s-a spus dinainte să instalez aplicația cum stă treaba, dar cum mie îmi place să mă conduc după principul „cercetează și vei afla singură”, nu am putut rata șansa de a ajunge la concluzia asta pe pielea mea.

Obstacole în calea cercetării au fost la tot pasul, la început fiind greu rău să găsesc tipi acceptabili, care să arate cât de cât acceptabil fizic, iar mai apoi dintre ei, să-i selectez pe cei cu care chiar pot să întrețin o conversație acceptabilă gramatical și din punct de vedere al conținutului.  Dacă, a priori Tinder aveam o anumită jenă față de gramatica mea în limba poloneză, a posteriori mă simt integrată lingvistic cu toate greșelile mele.

Observ că cele mai interesante sunt de departe discuțiile cu buraki (sfeclele, cum lise spune în poloneză țăranilor) frumușei, nesimțiți și răutăcioși. Adevărul e că-mi mai place și mie să le-o dau, fiind mai arțăgoasă din fire și ne refuzând câte ceartă online câteodată.

El „…. motocicleta …” (căci majoritatea discuțiilor mele pe Tinder încep cu treaba asta și sunt deja pregătită, știm GS Adventures 1200)
Eu „Nu e a mea, dar am alte calități :)”
El „Care?”
Eu „Trebuie să le afli singur.”
El  „Eu nu trebui sa fac nimic; le zici bine, dacă nu treaba ta.”
Eu „ Desigur că nu trebuie sa faci nimic, dar care unde ar fi fun-ul dacă ți le-aș spune eu”
El „Fun?? Nu știu ce însemna. Nu folosi cuvinte inventate care nu există și sunt schimbate … eu nu am nevoie de niciun fel de fun sau altceva. Tu îți faci reclamă, deci mai de grabă ar trebui să nu contezi pe nici o descoperire … ridicol.”
Eu „Fun = amuzant. Nu folosesc cuvinte inventate. Pur și simplu vorbesc în 3 limbi zilnic și câteodată mai amestec”
El „Știu ce însemna din engleza, dar suntem in Polonia și se vorbește în poloneză, oricum mă doare în cot. Văd deja ca nu ai nimic de oferit. Ciao”
„Pentru tine absolut nimic. Cred că, nivelurile noastre intelectuale nu se potrivesc. În plus, eu nu mă fut cu Pis-owcy*. Și nici după AWF**, că știu nivelul studenților de acolo, dar tu ai o moacă frumoasă și am crezut că poate și ceva în cap.
El „Vaca proasta. Și precis doar ai auzit de AWF …”
Eu ”Știu din experientă, că le-am predat tâmpiților ca tine.

*Pis-owcy = susținători partidului PiS – Dreptate și Justiție, la guvernare din Polonia, naționaliști înrăiți, care se adresează persoanelor cu venituri mici, fiind împotriva străinilor, a avortului sau a firmelor private.

**AWF – Academia de Educație Fizica si Sport.

Premise pentru a doua intalnire

Când iți dai seama ca nu prea ai ce cauta pe Tinder? Atunci când realiezi că ești mai indisponibilă pentru un partener de relație sau sex decât o călugăriță catolică. Cam așa mă simt eu acum, când tocmai mi-am stabilit o a doua întâlnire de pe Tinder pentru diseară.

Are 41 de ani și singurul motiv pentru care l-am agățat este că posedă un motor și are o vârstă apropiata de „el”. Și, ca o surpriză plăcută, în scris are aceleași dume, pe care le cunosc deja, folosite des de „el”, obiectul afecțiunii mele, de care sunt îndrăgostită nebunește și pe care nu mi-l pot scoate din minte, deși încerc la greu, iar Tinderul este turul meu de forță.

Mai indisponibilă pentru o întâlnire ca în momentul acesta nu știu dacă pot sa fiu, cu o respingere mai mare fata de orice bărbat care m-ar atinge sau m-ar dori. Am o sictireală și lipsă de toleranță în mine pentru oricine altcineva în afara de el.
Aici intră partea aceea cu sfaturile despre cum trebuie să te distrezi, să te simți bine, să cunoști oameni, să faci, să fii, dar mai ales să vrei. Le știu pe toate pe de rost, ba chiar le predic câteodată, le-am și scris cu mana mea mai demult și le-am citit viguros unei altei proaste îndrăgostită lulea de visuri deșarte și speranțe cârpite cu ață albă. Din fericire, mă mai ajută încă memoria, ca să-mi amintesc, cum am plâns pe vremuri după toți fraierii, ca o fraieră și mai mare, ca apoi să-mi pese câtuși de puțin de ei și viețile lor. Nu mai departe de cel de dinainte, după care am vărsat lacrimi amare acum doi ani, când mă suflam în batiste albe la birou și purtam ochelari de soare în fata calculatorului, ca sa nu-mi sperii colegii cu ochii mei roșii și umflați ca două cepe degerate. Un an mai târziu, aveam să-l trimit cu indiferență la psiholog, ca să-și rezolve băiatul singur problemele, căci eu îmi pierdusem cheful să-i ascult nevrozele despre cum nu se simte el iubit de mine.

Tot răul spre bine, o să treacă și întâlnirea asta, iar în caz rău caz mă pilesc ușor.