La mulți ani de pe insulă

Am început noul an pe insulă, în Koh Lanta, dansând pe plajă și admirând artificiile. Nisipul mi-a gâdilat tălpile alături de valurile Mării Andaman.

Am petrecut alături de un grup internațional, polonezi, nemți, portughezi, thailandezi, un cech și un italian, mutați pe insulă temporar, sau doar în trecere, bucură de chill-ul local, vremea bună și mâncarea delicioasă.

Un pic de chill vreau să-mi însușesc și eu în noul an, căci de la o vreme trăiesc într-o tensiune permanentă, pe care mi-o alimentez singură, în doze din ce în ce mai mari, ca un răspuns la stabilitatea pe care o am și lucrurile pozitive care se întâmplă în viața mea.

Mai am mult de săpat, de scormonit și de exersat, și cu cat scormonesc mai mult cu atât parcă sunt tot mai departe de țel.

Mai mult chill în 2024, aceasta este urarea pe care am primit-o, dorința pe care o am și atitudinea pe care vreau să mi-o însușesc 😘.

La mulți ani din Tailanda.

La multi ani!

Am început anul nou cu Prosecco și furie, iritându-mă inițial de Revelion pe străzile de lângă Moritzplatz, unde am ajuns accidental, printr-o eroare de calcule și gusturi prost înțelese. După ce doi borați tuciulii, din aia de văd pizda numai după căsătorie conform profetului, ne-au aruncat petarde la picioare în semn de la mulți ani, le-am zis gazdelor mele simpatice să ne reorientăm spre cartierul unde locuiesc ei, ca un party acolo sună mult mai tentant decât prin cartierele dubioase ale Berlinului. Nu de alta, dar prefer spiritul din Mitte sau Moabit, unde oamenii au bani și femeile nu umbla cu cârpe pe cap.

În rest Berlinul este foarte mișto, mai ales daca ești student sau la început de carieră. Este un oraș relativ ieftin, cu multe posibilități de muncă, plin de cafenele sic și evenimente colorate, cu spirit hippie peste tot. Este locul ideal pentru tineri, mai ales cu mult timp liber sau cărora le place să mai și tragă pe nas, dar prea modern pentru cei cu sufletul tânăr și stilul de viață mai comod.

Am continuat prima noapte din an la un party dintr-un club cu intrarea plătită (o formă de segregare sociala) și majoritate nemțească. Atmosfera faină din club a fost din păcate stricată, de un turc ce s-a nimerit pe acolo (singurul din încăpere, cu excepția bodyguardului de la intrare), care a venit direct la mine. Nici nu a deschis bine gura să mă informeze că-i place cum miros, ca eu i-am și repetat într-o engleză expediativă not interested, iar mai apoi într-o germană scâlcită mein mann, arătând spre amicul meu. S-a retras, dar nu înainte de a-mi pune mâna scârboasă pe cur, prefăcându-se că vrea să danseze cu mine. Probabil aș fi putut sa-i trag una în bot și să-i chem confratele să-l ia de acolo, dar sunt de mult prea toleranta față de fraierii labagiști care mă ating ”involuntar”, ca multe gagici est europene obișnuite cu maniere de pe maidan. Și poate că, de la asta ni-se trag multe ponoase, că nu prea știm să refuzam nemțește, gălăgios de ofensate, deși prin Berlin nemțoaicele erau în general cuplate cu turci, în timp ce nemții se întrețineau între ei, mulțumindu-se doar să privească orice arătare de cur, cu ochii cat cepele.