Te-ai schimbat?

Mi-am schimbat lacul de pe unghii, dar inima mi-a rămas vopsită în aceeași culoare.

Nu știu ce-i sentimentul acesta de neliniște permanentă, de dor, durere și bucurie ce mă stăpânește deopotrivă în prezența ta.

Trăiri, dureri, sentimente, toate se amestecă în sacoșa uzată a sufletului meu.

Cu privirea ta ai retezat ațele cusăturii fragile de pe cicatricea mea, deschizând rana vie pe care ai făurit-o de mult în mine.

Curge dragoste din ea, în lacrimi fierbinți și sărate. Asta nu-i iubire, ci pură tortură.

O cos la loc ispășită, apăsând dibace pe fiecare împunsătură, ca să-mi amintesc mai bine pe viitor cât de mult doare în urma ta.

Revedere

Îmi imaginez că ne revedem într-un aeroport aglomerat. Eu abia am sosit, iar tu mă întâmpini la ieșirea de pe poartă. Când te văd îți sar în brațe. Tu mă ridici ușor de la pământ, iar eu îmi încolăcesc picioarele în jurul taliei tale, în timp tu mă săruți puternic și cu patimă, introducându-ți limba flămândă în gura mea însetată de tine. Ating încet cu mâna mea delicată obrazul tău delicat aspru, mă uit în ochii tăi mici și verzi, și mă văd pe mine. Din ochii mei curg două lacrimi de fericire, în timp ce inima îmi sare din piept de prea multă afecțiune, împlinire și culoare. Îți șoptesc tare că te urăsc, căci dacă ți-aș spune că te iubesc, mi-ar crăpa inima pe loc. Dar, tu știi ce însemnă și îmi răspunzi zâmbind „ I love you too, baby”.

Ne visez apoi în camera unui hotel cu cearceafuri albe, pe un pat uriaș. Acolo, în intimitate sunt prizoniera ta, care de bună voie și nesilită de nimeni se predă săruturilor și îmbrățișărilor tale. Ești nerăbdător, mă vrei toată deodată, mă mângâi, mă săruți, mă legi și mă posezi cu sălbăticie. Te simt în mine mai puternic și victorios ca niciodată, eu transformându-mă în jumătatea totului pe care îl formam.