Welcome to Dubai

M-am cherchelit un pic mai mult pe durata zborului de la Varșovia la Dubai, impulsionată de Amarula și popcorn, ca tot serveau la bord în cantității nelimitate pasagerilor drăguți, ce mai întrebau personalul despre viața lor și de unde sunt de o ard în Emirates Airline 🤪.

M-am cherchelit atât de bine că am început o conversație la liber cu un Săgetător de 49 de ani,  polonez vesel din scaunul învecinat. Proprietar de firma ce vindea brichete, ne-a dat și nouă vreo 3 bucăți (nu știam că pot fi trecute la bagaj de mană), se îndrepta prietenii și nevasta la pachet spre Nairobi. Nu stătea lângă nevastă, un trend normal din ce observ la ăștia cu două cifre la relație. În conversație l-au acompaniat și doi prietenii, întrebând curioși ce pot face în Dubai după aterizare. Și ieșitul de la controlul pașapoartelor, și colectat bagajul, și ajuns la hotel la 12:00 noaptea, le-am completat eu orarul. Ei visau la centru, doar că Dubai nu are ”un centru”. Păi, puteți comanda o curvă, le-am zis eu sincer și practic, că după 12 noaptea în Dubai pe lângă aeroport nu prea ai ce altceva să faci. Cam pe șleau, dar sincer, am vrut să le dau onest o mână de ajutor. Le-am și comunicat clasamentul, chinezoaicele fiind cele mai ieftine, iar rusoaice se găsesc la orice colț de stradă.

Tot amețită am reușit să trec rapid prin Smart Gates, să colectez bagajul și să ameninț taximetristul cu poliția, după ce ne-a tras în piept cu o ocolire spectaculoasă a hotelului. Bangladesh-istul tupeist a auzit doar comunicatul colegei cu first time in Dubai și crezut că a dat peste două fraiere, apăsând pedala și trecând cu brio pe lângă hotel, ca mai apoi la protestele mele să facă drepta la întoarcere. Probabil că dacă nu-i ziceam nimic ne ducea până în Business Bay și întorcea acolo. Dar cum nu-i prima țeapă de genul acesta pe care am luat-o în Dubai, i-am spus că a ocolit intenționat, informându-l cât am să-i plătesc maxim pentru cursă și povestindu-i că vin des prin Dubai și știu unde e hotelul. Și mai știu și că pot suna poliția la fazele astea. A fost rapid împăciuitor, mai ales la auzul cuvântului poliție, care funcționează în mod miraculos într-un stat polițienesc precum Dubai.

De luni dimineata

Sunt în tren spre Varșovia. Pe geam se văd câmpurile cu grâne ale Poloniei și pădurile cu brazi. Printre nori răzbat razele vesele de soare, dar e rece pentru cea  mai călduroasă lună din an. De două ore lucrez la prezentare, dar îmi merge anevoios și nu am prea avansat. Lângă mine colega de muncă pute a țigări de fiecare dată când își deschide gura. E frumoasă, permanent machiată și îmbrăcată cu gust. Îmi place de ea, doar că azi dimineață m-a călcat pe nervi, prezentându-se cu o mini valiză să ia produsele pentru training, după ce i-am spus în prealabil să ia o valiză mare. I-am zis de la obraz că-i neprofesional și ca trebuia să spună dinainte că nu are alta, căci erau vreo două în biroul pe care le putea împrumuta. Îmi place cum toți se cacă pe ei că vor să călătorească în destinații exotice, dar nu sunt în stare să se ”organizeze”. Nu am timp să-i țin prelegeri existențiale, pentru că între timp am fost informate că materialele pentru training sunt reținute la vamă în Dubai, iar clientul a început să mă întrebe pe whatsapp dacă poate anula trainingul, că cică are o urgență. I-am spus că nu, deși perspectiva de a împărți camera cu o fumătoare, nu-i tocmai cea mai grozavă. Duhănește la greu și în locuri nepotrivite, odată fiind pe cale să piardă îmbarcarea din cauza asta. Între timp în tren niște copii urlă la greu și bat cu jucăriile în scaune. M-am ridicat să le atrag atenția părinților ce stăteau flexați unul lângă altul cu multă rupere de pulă.

Am nevoie de o vacanță, că mă prea irită toți proștii.

Tânjesc după piscina de la Condrad și este singurul motiv pentru care mă încăpățânez să nu anulez călătoria. Oare merită să zbori 6 ore, doar ca să-ți pui curul într-o piscina pentru două?