Poziția nevestei, Bombshell și violul colectiv

În Bombshell sunt multe aspecte despre care aș putea vorbi, de la ”normalitatea” hărțuiri sexuale pe scală ierarhică, la mediul sexual toxic de la muncă sau defăimarea femeilor, atunci când nu acceptă sau se împotrivesc avansurilor sexuale. Dar, sunt deja subiecte ultra discutate cu multe opinii de o parte și cealaltă a baricadei, care speculează sau analizează conjuncturi pe baza acestui acest tip de situație. Ca și fete, suntem crescute să ne ferim, să fim pudice și într-o permanentă negare a sexualității noastre, căci femeia care vrea pulă este o curvă, iar dacă tot cere și nu dă la tot satul, este o curvă proastă. România este undeva pierdută pe scara evoluției sexuale, din păcate apropiat plasată de țări precum India sau Pakistan, în care agresiunea violului este o faptă de mândrie bărbătească și motiv de dizgrațiere feminină eternă, și departe de USA sau Canada, în care finețurile hărțuirii sexuale sunt în ultimii ani scoase de sub preș, dar și în care, o acuzație injustă de viol, poate distruge iremediabil vieți.

Există un alt aspect în Bombshell despre care doresc să atrag atenția și nu se referă nici la bărbatul implicat și nici la victima lui, ci la o altă persoană, care îndeplinește atât rol de victimă, cât și rol de agresor, nevasta. Nevasta, care devine o victimă a conjuncturii și un agresor al victimei. Este foarte bine prezentat în film acest rol al nevestei, fiind trasată foarte conservator, cum îi stă bine unei neveste respectabile, stâlp de susținere morală, puternică, directă, luptătoare și… naivă? Oare este această nevastă naivă, lăsând să-i scape printre buze surprinderea față de atitudinea avocatei, când îi mărturisește agresorului că faptele lui au fost neîndoielnic documentate. Nu, această nevastă nu-i naivă, pentru că naivitatea nu-i compatibilă cu pragmatismul pe care-l manifestă în alte situații, este doar în negare. O negare, dincolo de punctul realității, pe care nevestele bărbaților care înșală o iau în brațe și o alintă. Refuzul lor de a accepta realitatea crește în mod spectaculos când, înșelatul s-a născut dintr-o formă de agresiune, cu cât cealaltă femeie este mai dezumanizată, mai murdară și mai târfă. Victime ale unei realități dureroase, este interesant mecanismul prin care aceste femei devin agresoare ale celeilalte victime, asupra căreia își proiectează durerea, cu o ură viguroasă.

Femeile, aceste creaturi frumoase care se abuzează, agresează și violează colectiv din dragoste pentru bărbații lor.

Despre filme și realitate

Un el și o ea, întinși pe o bucata de iarbă privesc împreună stele. Se sărută, se frecă, vor mai mult si printre atingeri de buze si pipăituri intense, ea îi spune că nu îi poate atinge sânii pe sub tricou. El se oprește, o privește serios și îi răspunde cu o moacă aparent onestă „te respect prea mult pentru asta”. Vocea rațiunii își face loc, spiritele se calmează, el își declară iubirea pentru ea și o asigura că va aștepta futaiul. Amândoi contemplează mai departe în iarbă și armonie, privind stele.

Un el și o ea, îmbrățișați pe o bancă, într-un parc de pe o stâncă privesc împreună orașul. Se săruta, se frecă, vor mai mult și printre atingeri si pipăiri intense, ea îi sugerează că s-ar fute. El se oprește, o privește serios și îi spune o moacă aparent onestă că și el s-ar fute, dar „dacă tot vom fi împreună, avem toată viața pentru asta”. Vocea rațiunii își face loc, spiritele se calmează, el își declara afecțiunea pentru ea si o asigura că o dorește și că va aștepta futaiul. Amândoi se urcă în mașină, el conduce, iar ea si contemplează privind absent luminile podului peste care trec.

Prima, este o scenă din Lady Bird, un recent film mediocru, dar care surprinde prin câteva scene, cum ar fie cea în care se dovedește că iubărețul era de fapt gay. Futea fără jenă alți băieți, pretinzând că din iubire așteptă sexul cu o femeie.

A doua, este o scena din viață, în care nu s-a adeverit încă, nici după mulți ani, că tipul este de fapt gay, nu de alta, dar băieții straigt nu refuză, preferând să o ardă în dume seci despre relații și căsătorie, doar ca noaptea pe întuneric să-și tragă singuri o laba belind ochii într-un monitor.