Casă de piatră

”Salut. Îți scriu ca să mă laud că m-am logodit și prin urmare contactul acesta v-a fi trecut în omisiune pe viitor.”

Citind m-a apucat râsul. Apoi, reflectând asupra efortului lui de a-mi trimite un astfel de mesaj la 3 dimineața, motivele care l-au mânat să facă acest gest, precum și mesajele pe care mi le-a trimis în ianuarie ca să mă întrebe, dacă mă mut în Varșovia, ori dacă mi-am găsit pe cineva, mi-au schimbat starea în compătimire.

Este ciudat să realizezi cât de mult ai însemnat pentru cineva, mai ales când acea persoană nu a însemnat la fel de mult pentru tine. Într-un mod pervers, suntem extrem de consumați cu sentimentele pe care noi le nutrim pentru alții, fie că sunt reciproce, fie că nu, dar atât de insensibili și orbi la sentimentele pe care alții le nutresc pentru noi. Iubirea-i egoistă și nemiloasă față de cei care nu-i cad în grație. Am reparcurs momentele relației noastre bazate pe afecțiunea fizică, concluzionând că nu ar fi însemnat niciodată mai mult pentru mine, decât un partener de-o aventură.

I-am urat casă de piatră și-n scris, și-n gând,

Cochetăreală

– Bună seara 🙂
– Salut 🙂
– Cum ești, seară liberă?
– Te salut din ”Txz”. Sunt la un vernisaj de sculptură 😉.
– O experiență frumoasă atunci 😙.
– Mulțumesc 🥰.


– Ce-i asta 😄?
– Inimă 🙂
– Așa mă gândeam și eu, dar simțul meu artistic cu siguranță șchiopătează 😌.
– 😂Fii pe pace, te ajut eu 😉.
– Când te întorci?
– Azi.
– Poate tu ai o întâlnire și te deranjez 😋?
– Sunt cu o amică 😄.
– Mă inviți atunci la tine, azi 😄?
– De fapt, mă poți ajuta cu spălatul geamurilor. Te invit cordial sâmbăta următoare de dimineață ☺️.
– Îmi notez în calendar 😋.

Despărțire

I-am șters toate mesajele, doar ca sa le recuperez accidental câteva zile mai târziu, când mi-am schimbat telefonul. Și acum, nu mai vreau sa le șterg. Am dat înapoi și in regresul meu nu vreau sa renunț la prezența lui inutila din viața mea. Încerc totuși sa merg mai departe, ca după fiecare despărțire pe ca mi-o fixez in minte. Asta e deja a treia la care lucrez din anevoios și care merge greu, într-un deja-vu obsedant de repetitiv. Formula e aceeași. Ma anesteziez cu munca in cursul zilei, in trafic mi-se face întotdeauna dor, așa ca dau voie melancoliei sa ma lovească, in timp ce seara gătesc, ca sa am o ocupație sau o dau pe scris, ca sa-mi descarc simțirea.

Tradițional am sa plec iar in Dubai, unde pot sa-mi jelesc in hoteluri de 5 stele și restaurante selecte, inima frântă. Ironic, el nu-i suporta pe arabi, după ce a locuit o perioada in Kuwait, socotindu-i primitivi, needucați și fără de respect pentru femei.

Later edit: am șters din telefon mesajele. Am sa șterg și filmele, și pozele. Simbolic am îmbrăcat o rochie neagră, de înmormântare. Și iubirile pierdute se plâng…

Discutie cu prietenii mei mai tineri si mai destepti

Eu (incantata): vrei sa vezi ce mesaj am primit de la englez?

Ea (curioasa): da, chiar eram curioasa.

Eu (incep sa citesc, cu capul intreptat spre nori): I will see you soon, my beautiful Romanian friend, very proud to know you…

El (ne intrerupe, sictirit): iti pierzi vremea degeaba cu toti ratatii, in loc sa iti investesti timpul in a face bani.

Eu (dupa o secunda de meditatie si putin rusinata): ai dreptate.

Cam la concluzia asta am ajuns si eu, in ceasul al doispelea si cam incet, ca imi pierdeam vremea cu toti ratatii in loc sa fac niste bani, ca lumea. Sunt la un nivel din asta, in care am tot ce imi trebuie si fara fortari majore traiesc chiar ok… dar nu sunt la nivelul pe care mi-l doresc. Si cu siguranta, nu am chef sa imbatranesc saraca. Am vazut diferenta, e groaznic si chiar foarte trist.

Minciuni și fantezii erotice

tongue-394965_1920

Image by Bellezza87 from Pixabay

Ne-am cunoscut pe Tinder, potrivindu-ne întâmplător, căci el locuiește la peste 300 de km depărtare. La început am dat-o pe discuții aburitoare despre ce ne place și ce nu, cu ce ne ocupăm în viața zilnică, niște poze, ceva povești despre idealurile noastre amoroase, câteva texte de agățat și am ajuns la fantezii erotice. Bărbaților le place la nebunie capitolul fanteziilor erotice, cu povești uzuale, situațiile ipotetice foarte probabile și apoi improbabilitatea apropierii fizice. Impresia mea este că le oferă, pe lângă material de labă, o confirmare a bărbăției prin faptul că sunt ei, și nu alții, subiectul principal al dorințelor unei femei.

Bărbații adoră să-și împărtășească fanteziile erotice, o fac din plăcere, creativ și dezinvolt, așa că am primit-o rapid pe a lui, în care își expunea detaliat dorințele, dând frâu liber imaginației. Nu m-am putut bucura prea mult de ea, căci eram la muncă, în schimb el era foarte incitat și mi-a cerut-o insistent pe a mea.

Femeile sunt însă, mai puțin deschise unor astfel de creații literare, și mie îmi vin greu când nu am mintea pe modul creativ ori sunt ocupată cu multă muncă. La insistențele lui repetate, i-am făcut copy paste și adaptare a unei fantezii pe care am primit-o de la un alt bărbat, tot polonez. Am schimbat-o gramatical de la îți fac, îți dreg, la îmi faci, îmi dregi și a ieșit ceva interesant. Mi-a plăcut și credeam că, i-a plăcut și lui, până mi-a scris:

”Îți place adânc, nu? Ce fel de penis te satisface?”

Mi-am recitit creația adaptată și într-adevăr fantezia pe care i-am trimis-o era bazată pe posibilități dezvoltate, fiind scursă din imaginația un tip foarte bine dotat, care și-a construit viziunea conform posibilităților pe care le are.

”Mărimea nu are importanta, dacă asta întrebi”, i-am răspuns, îndulcind-o cu ”Persoana cu care se face treaba este cea mai importantă”.