Casă de piatră

”Salut. Îți scriu ca să mă laud că m-am logodit și prin urmare contactul acesta v-a fi trecut în omisiune pe viitor.”

Citind m-a apucat râsul. Apoi, reflectând asupra efortului lui de a-mi trimite un astfel de mesaj la 3 dimineața, motivele care l-au mânat să facă acest gest, precum și mesajele pe care mi le-a trimis în ianuarie ca să mă întrebe, dacă mă mut în Varșovia, ori dacă mi-am găsit pe cineva, mi-au schimbat starea în compătimire.

Este ciudat să realizezi cât de mult ai însemnat pentru cineva, mai ales când acea persoană nu a însemnat la fel de mult pentru tine. Într-un mod pervers, suntem extrem de consumați cu sentimentele pe care noi le nutrim pentru alții, fie că sunt reciproce, fie că nu, dar atât de insensibili și orbi la sentimentele pe care alții le nutresc pentru noi. Iubirea-i egoistă și nemiloasă față de cei care nu-i cad în grație. Am reparcurs momentele relației noastre bazate pe afecțiunea fizică, concluzionând că nu ar fi însemnat niciodată mai mult pentru mine, decât un partener de-o aventură.

I-am urat casă de piatră și-n scris, și-n gând,

Din ciclul, ce vorbesc femeile?

– Ce faci fata?
– La muncă și cu gagii. Unii merg, alții nu prea.
– Haha. Ce nebuna ești. Care merg?
– Pai a revenit ăla cu KTM, iar ieri m-am văzut cu unul din Varșovia. A fost pe aici așa că am mers la întâlnire și cu fiică-mea. Ar mai fi încă unul din Varșovia, care mergea bine joi, dar acum s-a împiedicat. Mă gândesc să-l pun pe motociclist să mă ducă pe motocicletă în ceva pădure și să mă fută un pic, nu de alta dar mă prea plictisesc de abureli.
– Da fată! Asta pare bun de futut. Profită de viață!
– Păi e. Și am chef să mă fută pe motocicletă. Pe asta nu am făcut-o până acum.
– Plus în pădure. Senzații tari 😉.
– Știu, stilul meu 😁.
– Păi bagă.
– E în România acum.
– E român?
– Nu, e în România în vacanță pe motocicletă și mi-a scris de acolo. Pe KTM … hm … motocicletele funcționează pentru mine ca un preludiu. Un tip pe o motocicletă mi-se pare mi-se pare atât de masculin …ah 😆
– Ce nebuna ești! Fute-l atunci. Daca are exact ce iți trebuie sa te ude direct!
– Are motocicleta :)))) și stil.

Varsovia

Am tras cateva fumuri scurte, admirand de la etaj Varsovia, într-o noapte de noiembrie. Cețoasă și întunecată, ca o pizdă umedă și doritoare, și-a desfacut picioareleîn fața mea cu toate minunățiile ei. Am privit-o intrigată și a decis un pic prea repede, că-i prea înaltă și prea abruptă pentru ceva mai mult decât o muie rapidă. Nu-i unul dintre orașele mele favorite.

Înainte să mă bag în pat am mai aranjat incă odata prosopul la gaura de aerisire a ușii, am stins lumina și închis geamul. Mirosea parfumat, dar am zis că riscul să mă răcesc e mai mare, decât cel de a primi o reclamație legată de calitatea legală a țigărilor. M-am așezat pe partea stângă a patului, cu o pernă sosită la unu noaptea, după două telefoane la recepție.

În dreapta, adormise instantaneu amicul meu, sub efectul iminent al fumurilor. E fascinant cum aceeași țigară are consecinte opuse asupra a doi oameni, care gândesc la fel. În timp ce mă foiam, încecând să adorm după doza de energie, nu îmi putea ieși din minte realitatea situației. Împărțeam patul studențește cu partenerul meu de afaceri, cu care împărțisem anterior țigara, după ce am discutat toate încrengăturile profesionale posibile. Ne-am cunoscut nici de un an, probabil nu avem încredere unul în altul, decât limitată, dicutăm orice cu excepția sexului și a partenerilor de viață, și am ajuns în sfârșit să împărțim și un pat. Nu nu-i nimic erotic aici, ci doar un pragmatism feroce și nevoia de parteneriat.

Cateodată cunoști pe cineva și din primele momente îți dai seama că va juca un rol determinat în viața ta, poate nu major dar cu siguranță va schimba ceva. Asta am simțit și pentru el, având ceva anume, intrigant. Printre sfaturi perfide și strategii bine plasate, ne-am schimbat în pijamale de bumbac, ne-am luat șosete în picioare și ne-am așezat fiecare pe partea lui de pat. O imagine foarte diferită de stilul meu de dormit cu gagii, dar foarte convenabila pentru dormit cu partenerii de afaceri.

Dimineață, când am ieșit din lift cu ochelarii de soare pe nas, am realizânt surprinsă că am familiaritatea hotelurilor în sânge. Cand am iesit la aer, mirosnd Varșovia, am simtit furnicaturi in stomac. Tocmai ma îndrăgostisem de idea unui start-up.