M-am întâlnit aseară cu un gagiu de 33 de ani, mai tânăr un pic ca mine. Înalt, brunet, neînsurat, cea mai lungă relație de patru ani, nu a locuit cu o gagica, fără copii, fără pașaport, singur la părinți, cu afacere proprie de vinde pe net diverse porcarii.
Frumușel, sportiv, a venit in pantaloni de trening la întâlnire si calare pe tren (un fel de metro local), ca nu are mașina. In prima faza mi-a zis ca vrea să bea ceva, de aia vine cu trenul. L-a întâlnire in schimb a recunoscut ca nu poseda mașină, dar m-a informat ca vrea sa-si cumpere. M-a întrebat pe mine cum e cu mașina, așa ca pe lângă performantele mele de viteza, i-am mărturisit ca eu am cam frecat-o pe a mea, ultima data scăpând cu o sticla de pălincă, după ce mi-am lăsat vopseaua albă pe VW roșu al vecinului. Mi-a calculat el ca am ieșit ieftin :), si eu i-am zâmbit amuzata.
Istețel, cu facultate, nu privea in ochi, decât foarte rar, jucându-se nervos cu cuțitul și furculița. Am mai întâlnit din ăștia, care construiau cu tacâmurile 🙂 la întâlniri, așa a eram obișnuită. Si eu m-am jucat cu paiul de la Aperol Spritz, pana m-am ametit un pic de la alcool, si in timp ce loveam cuburile de gheata, mi-am dat seama ca eu conduc întâlnirea si ca el e doar timid si nervos. Era intrigat ca sunt românca și avea obiceiul sa ma întrebe dacă am auzit de anumite orașe sau râuri din Polonia, înainte sa-mi spună ceva legat de ele. Spre surprinderea lui știam, dar am aflat totuși ceva nou. Pe bancnota de 20 de zloti e primul rege al Poloniei, iar pe cea de 10, taica-sau, care nu a fost rege.
La final l-am condus la tren, ca el a venit vreo 20 de km, in timp ce eu doar am coborât scarile si am trecut strada. M-a îmbrățișat finuț la despărțire cu o mana, și m-a invitat sa aștept pe peron cu el. I-am zis ca nu ne cunoaștem atât de bine si i-am răspuns elegant la îmbrățișare cu ambele.
Partea mișto a fost ca nu a făcut aluzii sexuale, nici nu mi-a povestit si nici nu m-a întrebat, poate din timiditate. Nu mai am chef sa schimb informații din astea. Mi-a arătat doar ceva filme haioase despre sex, ce-și trimite el cu amicii. Așa ca am avut șansa sa rad un pic cu gura pana la urechi. Partea mai puțin interesantă a fost ca nici nu mi-a dat haina și nici nu mi-a deschis ușa, iar la masa a comandat înaintea mea, ca un gagiu modern ce se respecta, fără simțuri din astea de cavalerism. Pe termen scurt, astea sunt banalități tolerabile, dar pe termen lung îți cam spune la ce nivel e tipul, ce educație a primit si ce perspective are.
Nu credeam ca ma va mai contacta si nici nu eram interesata, dar mi-a scris. Cu siguranță nu intru in tiparul așteptărilor lui (divorțată, cu copil) si nici ale ma-si (pe care a menționat-o in anumite contexte, si care cred ca ar suferi o mare dezamăgire daca ar sti cu cine se încurcă puiul ei), dar cumva cred ca nu vom ajunge atât de departe.
Later edit: azi, cum nu știa cu ce sa ma aburească, mi-a trimis iar doua filmulețe idioate. Da, in puii mei, asta pățești când ieși la întâlnire cu dresy (jargon polonez pentru maneliști locali, care umbla in trening ca stil casual).
Încă un edit, cu exemple de filmulețe pe care le primesc de la tip (din categoria ușoară):
Căpşunăriţa 
Te-ai gandit vreodata ca intre tine si iubirea vietii tale ar putea sta poate o tona de astfel de (pre)judecati?
Din partea ta, din partea lui …
Nici un om, barbat sau femeie, nu este un zeu perfect.
ApreciazăApreciază
Îmi place prin personalitatea lui ți-a câștigat oarecum respectul. Nu-l placi, dar oarecum apreciezi că are un stil al lui. Cât despre maniere, țin și de educație, dar și de personalitate și se văd în timp. Poate nu e tot timpul atent sau poate vede unele lucruri ca pe niște aparențe – da, sunt necesare în societate, dar în esență sunt niște lucruri superficiale – dar poate fi grijuliu atunci când contează. Mulți bărbați (în general cu bani pentru că acolo a fost nevoie de politețuri) par manierați dar sunt libidinoși și au un caracter infect, ceea ce mi se pare mai grav – mie, depinde de fiecare.
Faină asta cu treningul, eu la 33 de ani mi-aș fi pus măcar niște blugi și o cămașă – chiar dacă călcată la repezeală – dar hei, ce știu eu. E totuși de apreciat, dacă ăla-i e stilul, că nu i-a fost frică să fie el însuși. Era mai nasol dacă era în costum la prima întâlnire și în trening la a doua.
ApreciazăApreciază
Am încărcat filmulețele pe care mi le-a trimis, ca sa înțelegem nivelul. Nu, nu mi-a câștigat respectul, doar am meditat mai domol la intalnire, așa ca a ieșit mai blând textul.
ApreciazăApreciază
Nu trebuie sa fie cineva zeul perfect, toți suntem imperfecțiunile. Și eu sunt imperfecta, dar sunt tot mai putin frustrata și am tot mai multă încredere in mine. Și poate asta schimba multe in balanța vieții.
ApreciazăApreciază
A… my bad. Înseamnă că nu te place, că astea îmi par făcute să te păzească de compania femeilor. Cunosc și eu pe cineva care împrăștie chestii din astea și nu vezi femei în jurul lui nici din greșeală.
Da, a fost neașteptat de blând textul.
ApreciazăApreciază
Ma doare in cur de filmulețe, sunt relativ amuzante, caci despre nivel e vorba. Tipul nu știe cum sa ma abordeze, și e normal. Dacă as fi mers și eu in gace la intalnire, poate am fi avut mai multe in comun. Am sărit in text peste partea in care a început sa-mi zică de firma lui, iar eu l-am încurajat cu “spune-mi mai mult, ca devii interesant”.
ApreciazăApreciază
Nu știu exact la ce te referi când zici nivel, dar am să presupun că e vorba de maturitate. Acum nu știu, modul în care te deschizi ține și de context – locul în care ești și atmosfera. Filmulețele sunt pentru cineva pe care-l cunoști bine, nu pentru o persoană pe care vrei să o cunoști. Nu-mi mai place să judec oamenii și mi se pare că ar trebui să fim toți mai relaxați și să ne acceptăm așa cum suntem – acceptat nu înseamnă neapărat în aceeași căruță – dar parcă nivelul ăsta despre care vorbești tu ar trebui să-i trieze pe ăștia mai copilăroși sau boemi. Ceva în comun tot trebuie să fi găsit de discutat.
Eu din text am înțeles că ți-a plăcut că are o afacere, dar nu ți s-a părut că merită detaliat.
ApreciazăApreciază
Nivel pentru mine însemna cultura personală, cum se prezintă cineva. Nu neaparat ce face și cât câștiga. Mi s-a părut interesant când a povestit despre afacerea lui, am găsit chestia creativa. Am invatat ceva nou de la el, ca restul aburelilor le știu deja. Ca sa nu fiu judgmental am zis sa mai schimb trei vorbe cu el azi… 😬 tot slab. Nu știe ce sa îmi spună, văd ca vrea dar nu poate, nu are ce. Viața, nu suntem compatibili cu toată lumea.
ApreciazăApreciază
Increderea de ssine nu creste o data cu emiterea de judecati depreciative fata de altcineva.
Ele de obicei indica chiar frustrare.
Nu cumva e un fel de „strugurii sunt acri?”
ApreciazăApreciază
Increderea de ssine nu creste o data cu emiterea de judecati depreciative fata de altcineva.
Ele de obicei indica chiar frustrare.
Serios acum, cati dintre tiipii cu care te-ai cuplat te-au impresionat cu cultura lor vasta, cartile citite, intelepciunea de viata, perspectiva lor spirituala asupra lumii, etc.?
ApreciazăApreciază
Cu aia cu care m-am cuplat, m-au impresionat cu ceva. Dar nu au fost atat de multi fata de cei cu care ma puteam cupla :D.
ApreciazăApreciază
Normal, viata e scurta, trebuie sa fii selectiv(a).
Ceva asta…tragand linie…tot undeva pe langa zero a iesit, nu-i asa?
ApreciazăApreciază
Daca asta in trening a iesit pe langa zero? Serios, trening, lol!
ApreciazăApreciază
Se îmbracă omul o dată în trening și e etichetat pe viață.. așa ceva! Cred că Me se referea la ăia din trecut, de care ziceai că te-au impresionat cu ceva la un moment dat. Mai exact chiar dacă te-au impresionat, tot nu s-a ales nimic de durată și că degeaba cauți un ceva anume dacă nu e de viitor. Na, așa m înțeles eu.
Credeam că zici și tu că nu e zero, că ai rămas cu ceva și că au fost niște experiențe de viață, cu bune și rele na, că așa-i viața, dar tu râzi de treningul omului. Ntz!
ApreciazăApreciază
Pai de la fiecare am rămas cu ceva, cel putin cu sechele. Asta cu treningul nu e așa rău, tot îmi scrie omul, dar nu e in stare sa ma invite nicăieri, lol.
ApreciazăApreciază
Hm, pari confuza ca o adolescenta.
E interesant si nu e. Iti place si nu prea. Ba sunt parintii lui de vina, ba treningul, ba e frivolitatea, ba lipsa de cultura/dialog, ba faptul ca nu te invita undeva desi ai vrea.
Ceva iti spune ca ar putea fi Mr. Right dar trebuie sa-l cresti.
Ori asta e impotriva normelor sociale si a naturii femninine care vrea o linie clara de demarcatie intre barbat si progenitura.
Plus risti sa-l complexezi si mai mult decat probabil sigur este deja.
Data viitoare sa vii si tu in trening.
Desi s-ar putea ca atunci sa vina el la costum. :))
ApreciazăApreciază
Am avut la un moment dat o relație… cu probleme. N-aș vrea să dau detalii așa, public, dar au fost chestii mai ciudate – asta legat de sechele. Normal că am rămas cu lucruri care nu mi-au plăcut și pe care nu mi-aș dori să le repet, lucruri care sunt sigur că mi-au schimbat puțin percepția și mi-au influențat deciziile ulterioare din viață, dar în același timp am învățat multe despre mine, despre modul cum reacționez în unele situații și despre cât de tare/slab pot fi. Un fel de „ce nu te doboară te face mai puternic”, dacă vrei. Normal că nu poate ceva ce te-a făcut să suferi la un moment dat să fie considerat pozitiv, dar bune sau rele, experiențele astea de viață te fac să fii tu însăți, indiferent că vrei sau nu.
Invită-l tu, care e problema?
ApreciazăApreciază
Ti-a raspuns in urmatorul articol 🙂
ApreciazăApreciază
Problema este ce inseamna pentru tine #cuadevaratspecial
ApreciazăApreciază