De la personal la profesional

– Hello, how are you?
– Hi. I am sick and not available for sex, but have a great time in town.
– I am in Barcelona, but thanks. I was wondering if you have time for a business meeting actually when I’m next in town.
– Business meeting? What you have in mind?
– Yes. I need someone who could potentially manage locally.
– What you want me to do?
– Well, I can explain all at the meeting …
– OK. Then we can meet.
– But it’s quite a nice role actually.
– OK. We will see.

În agenda mea o terminasem de mult cu englezul, dar pe plan personal. Deși prima idee ce mi-a venit în minte, când am citit cuvântul manage a fost de koks, am zis că pot pierde o jumătate de oră ca să aflu ce vrea pe plan profesional un băiat care nu trage totuși pe nas. Întâlnirea a fost undeva între profesional și personal, cel puțin pentru el, citindu-i fâstâceala cu care îmi vorbea. M-a luat pe ocolite și l-am lăsat, privindu-l cu simpatie și explicându-i pe scurt cum arată în practică planurile lui mărețe de afaceri în Polonia. Se gândește să cumpere, împreună cu doi colegi și ei englezi, câteva apartament pe aici pe care să le închirieze. Chestii fumate de mult, deja învechite local și cu o perioadă de întoarcere a investiției destul de lungă, raportat la prețul apartamentelor momentan. Nu i-am zis eu toată povestea asta, însă l-am avertizat despre cum arată sezonul, destul de scurt în Polonia, chiar și pentru scandinavi, subliniindu-i că mulți proprietari aleg să închirieze pe contract lunar când winter is coming și nu prin Airbnb. I-am zis că-l ajut să cumpere ceva.
Ne-am lungit mai mult de jumătate de oră, dar nu prea mult, iar când el a început cu poveștile uzuale despre Euro 2020 și meciurile pe la care a fost, că-mi trimisese ceva poze din Porto, i-am zis că, din păcate trebuie să plec, căci tocmai m-a lovit tusă brusc. I-am sugerat să-și cumpere o geacă, căci venise din Barcelona în cămașă, iar aici sunt 13 grade și plouă.
E frumușel așa, chiar arată plăcut, mai ales când e treaz.

21 de gânduri despre „De la personal la profesional

  1. Iar eu credeam ca businessul asta de cumparat apartamente si inchiriat e universal valabil si profitabil. In Romania de ex merge sa cumperi in orase universitare ( cum e Clujul ) si pe urma sa-i jupoi pe studenti ( de fapt pe parintii lor ).

    Apreciază

  2. 15 ani minim. E o investitie pe termen lung. Bani de pensie cum ar veni.
    Categoric mai profitabil decat pensia la stat sau una privata, mai sigur decat fondurile de investitii.
    Chiar si in orasele mai mici chiria = rata la banca cu 25% avans.
    Cam nasol insa daca nu locuiesti in acelasi oras.

    Apreciază

  3. De fapt asta nu e afacere, ci speculă, dar mă rog. Deci cineva care are în grijă câteva apartamente (adică un administrator) e manager? Dar stai, că în România și vânzătorii sunt manageri…

    @Sorin: Nu merită pentru studenți pentru că sunt rău platnici, de multe ori fac pagube și uneori nu vor să plătească pe perioada vacanțelor. Cel mai bine e când ai familii care de obicei stau mult timp și au interesul să plătească chiria la timp.

    Apreciază

  4. @dam167 – to manage = a administra, a gestiona.
    In rest rata de întoarcere a investiției in 15 ani este ca frecția la piciorul de lemn, nu te deranjează, dar nici nu-ți aduce mari beneficii. E ok ca si investiție secundară sau loc de pus banii pe care îi câștigi din pariuri, cu fac englezii ăștia.

    Apreciază

  5. Păi exact asta e, un mod de a ține banii. Eu n-aș spune neapărat că ROI (asta de pe bloguri am învățat) e de 15 ani, pentru că în imobiliare trebuie să faci speculă. Poate vinzi apartamentele după 10 ani (sau mai mult) cu un profit consistent.

    Apreciază

  6. @vpt,
    „si in cât timp ți-se întoarce investiția?” ,
    Important e ca ti se intoarce si in rare cazuri ( gen 2008 ) cu o valoare mai mica daca ai ghinion. Ok, cum gandesti tu lansezi un business si intr-un an doi iti dublezi banii dar poti la fel sa-i si pierzi o mare parte din ei in caz ca nu merge treaba. Tu poate, daca esti bazata in ce domeniu lucrezi poate ai oportunitati dar majoritatea in ziua de azi prefera siguranta. Daca si cartoforii englezi au ajuns sa se cam fereasca de speculatii inseamna ca treaba nu e prea roza.

    Apreciază

  7. dam167, schimba-ti dictionarul, saf poate sa insemne in situatii particulare. 🙂

    Sper sa nu te ofensezi, dar faptul ca aveti manageri si administratori simultan nu ma mira, redundanta ineficienta sunt un fel de brand de tara. 😉

    Apreciază

  8. @Jack: păi dacă un manager înseamnă funcție de conducere în cazuri particulare, care e de fapt problema? Pe mine nu mă interesează cum sună titlurile – respect ierarhia, nu denumirile prostești. Toată povestea cu managerii nu s-a născut în România și în unele domenii mai mult încurcă. Sunt curios unde intră „project manager”, la șef sau administrator, că ăștia sunt peste tot, sau un „country manager” la resurse umane.

    Cât despre ineficiență, e o discuție amplă, că e ușor să pui așa o etichetă când echipele de angajați sunt sub dimensionate și oamenii prost plătiți. Că oamenii nu știu să lucreze în echipă aia da, multe s-ar schimba în bine dacă n-am avea problema asta.

    Din orice unghi provești lucrurile, mai bine manager decât administrator. Că și aici vorbeam de upper și lower… administrator.

    Apreciază

  9. „De fapt asta nu e afacere, ci speculă”

    Haha..diferenta intre ele, dupa tine, fiind care?

    Ca daca e sa o luam asa, orice comerciant face „specula”.

    Parca ai fi inainte de ’89, tot ce era initiativa privata, era „specula”.

    ” Poate vinzi apartamentele după 10 ani (sau mai mult) cu un profit consistent.”

    Nu creste piata asa mult. In 10 ani poate sa scada.

    Singurul profit real e din chirie, apartamentul se plateste singur in timp.

    Pai in ce afacere crezi ca poti la 25.000Euro de ex. sa faci 3000E/an dobanda?

    Apreciază

  10. Nu contează că vinzi un apartament după 10 sau 20 de ani, contează piața. Dacă piața nu variază da, profitul e în chirie, dar orașele se dezvoltă și trebuie să știi când să investești și când să vinzi. Clujul e un exemplu bun, probabil că valoarea apartamentelor a crescut mult în ultmii ani. Un apartament cumpărat cu 40 de mii de euro și vândut după 10 ani cu 55 nu ți se pare un profit semnificativ?

    Dacă produci ceva sau oferi un serviciu nu e neapărat speculă. Cel puțin nu e ca în domeniul imobiliarelor.

    Apreciază

  11. ” Un apartament cumpărat cu 40 de mii de euro și vândut după 10 ani cu 55 nu ți se pare un profit semnificativ?”

    Nu tocmai. Din chirie faci in 10 ani o diferenta de 2 ori mai mare. Cel putin. La sigur.

    In schimb, nu stia nimeni ca au sa creasca atat preturile apartamentelor in Cluj acum 10 ani de ex.
    Si clar nu o sa mai creasca cu inca pe atat in urmatorii 10 ani.

    Apreciază

  12. Păi oricum îți vin banii din chirie în ăia 10 ani, că doar nu te uiți la apartament. Ideea e că dacă e un moment în care faci profit, îl vinzi și iei altceva care urmează să crească; dar pentru asta trebuie să cunoști legislația (schimbările ei), cum se dezvoltă orașul respectiv (ce zone vor fi de interes) și tipurile de finațare disponibile (gen prima casă).

    Apreciază

  13. Afaceri teoretice – tot romanul e bun la ele, deși îi e prea lene sa le pună pe hârtie, cu pixul in mână. Jumate din ele cad, la un simplu exercițiu. Cealaltă jumate cade in practică. Dar mă rog, ce știu eu, ca nu-s business woman, dacă nu am afacerea mea 🤷🏻‍♀️.

    Apreciază

  14. @Me: doar de când e prima casă băncile au supraevaluat imobile pentru că le-a convenit să dea credite mai mari – asta a făcut să crească prețurile. Dar în rest, ce știu eu, nu văd ce se vinde/cumpără în jurul meu.

    @autoarea: nu e tot românul bun la ele, de-aia e așa bogat. Afacerile cu imobiliare nu sunt pentru oricine, trebuie să ai stomac pentru așa ceva și să fii cu un pas în cercul dezvoltatorilor. Imobiliarele înseamnă să vânezi terenuri, licitații, imobile în litigiu, nu să cumperi un aparatament și cu chiria să plătești rata. Repet, nu e afacere, e speculă, pentru că nu pui așa ușor pe hârtie chestiile astea, că nu știi cu certitudine cum va fi piața în 10-20 de ani, ci doar că bunurile tale vor păstra o anumită valoare. Bani se pot face, dar nu e pentru oricine – pentru mine sigur nu e.

    Apreciază

  15. „Bani se pot face, dar nu e pentru oricine – pentru mine sigur nu e.”

    Pai sigur nu e pentru tine, iti trebuie macar un 20-30k Euro pe care sa stii ca ii ai blocati 10-20 ani, ca sa te bagi si profitul nu e f. mare, vreo 10% pe an.

    Si e pentru (aproape) oricine este, ca nu-ti trebuie multa minte sa cumperi un apartament si sa-l inchiriezi.

    Aia cu multa minte, fac mai mult de 10% /an.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s