Dopamina își face efectul

Și-a tras pantalonii pe el, și-a luat un tricou și a mers să ne facă ceai. Eram în pat de vreo patru ore, sexându-ne, privindu-ne și povestind.

„Îmi place să te privesc” i-am șoptit, în timp ce mâna mea îi mângâia fața moale și fină, desenându-i nasul scurt, sprâncenele groase și buzele dulci, ascunse sub firele de barbă.

”Și mie. Ne-am potrivit.” mi-a răspuns, așezându-mi un sărut pe buze. În liniștea de după orgasm m-am regăsit pe deplin în brațele lui, mângâiată, adorată și pupată pe fiecare bucățică din corp. Naturalețea cu care s-a împerecheat cu mine, atingerile lui perfecte, săruturile moi și îmbrățișările multe, au stimulat dopamina ce s-a eliberat in corpul meu bucuroasă. Într-o explozie a simțurilor mele îl doream în mine, peste mine, lângă mine și nu mă mai săturam să fiu îmbrățișată de el. Uitasem cum arată adevărata intimitatea, în prezența goliciunii trupurilor și a minții eliberate de sub povara vieții sociale.

***

Îmi scrisese de dimineață că se îndreptă spre aeroport, iar apoi după ce a ajuns acasă că mă așteptă. Eu tocmai terminasem o întâlnire cu amicii și i-am răspuns că mă întorceam acasă.

”Mănânc ceva și vin.”

”Hai la mine. Și eu trebuie să mănânc. Combinăm ceva împreună.”

”Ok.”

”Îți place sushi?”

Și atunci, am știu că este un om care mă înțelege, un bărbatul care mă pricepe și un potențial prieten cu care pot să am mai multe lucruri în comun. După sushi, ne-am așezat pe canapea cinci minute, apoi m-a luat în brațe și m-a dus în dormitor. A fost mai bine decât mi-am imaginat.

 ”Ești fain”, i-am zis eu entuziasmată, cu un zâmbet larg pe buze, privindu-l cu capul pe pernă, goală sub plapuma moale.

”Ai crezut altceva”, mi-a răspuns el zâmbăreț cu o notă de mirare prefăcută.