Reparații

Am călcat pe străzile înguste cu un pic de teamă. Era bine întunecat afară, iar lumina gălbuie a felinarelor străzii îmi dădea mici frisoane reflectându-mi propria umbra pe cimentul gri. M-am întrebat de câteva ori dacă are rost, cântărind în minte valoare banilor versus situația neplăcută în care mă aflam. Îl rugasem să mă întâlnească într-o zonă cu mai multă lumină, lângă centrul commercial, ce era la 5 minute de mers pe jos de la atelierul lui auto, dar a refuzat. Am grăbit pasul, conștientă că în jurul clădirilor ascunse de umbra nopții mișună persoanele fără adăpost. Când am ajuns în fața atelierului eram deja într-o situație ciudată, așa că poarta închisă a curții nu m-a surprins. L-am sunat. Când l-am văzut îndreptându-se spre mine m-am mai liniștit, încercând să leg o conversație cu el, mai mult ca să mă calmez pe mine, amorțindu-mi mintea ca să nu-mi analizeze poziția geografică la ceas de seară, printre case dubioase, într-o zonă întunecată. Vocea lui joasă și neprimitoare mi-a răspuns scurt. Mi-a numărat banii în față, deși nu am reușit să văd ce-mi întinde prin gardul de fier pe care a refuzat să-l deschidă.

”O seară plăcută” mi-a urat cu o voce, ce-mi strecura printre cuvinte reproșul că tocmai i-am luat pâinea de la gura copiilor.

M-am simțit prost, grăbind pasul ca să ies cât mai repede din mica zonă dubioasă unde își are atelierul proaspătul meu fost mecanic. Am reflectat cu tristețe la contrastul urii pe care tocmai mi-a servit-o, cel care în urmă cu fix două luni mă suna la ceas de seară cu voce suavă să mă întrebe dacă nu pot să-l găzduiesc la mine pentru patru zile. Se certase cu consoarta și nu avea unde să doarmă până la sărbători, când plănuia să-și ia în primire copii de la cele două foste și să meargă cu ei la părinții lui, undeva în inima Poloniei. Mi-a părut rău de el pentru o clipă, gândindu-mă că-i greu să pleci de acasă spontan, noaptea, în urma certurilor domestice. O parte din mine, cu gândul la foste mele certuri domestice, ar fi vrut să-i ofere un pat în care să poată dormi liniștit, ca să-și așeze gândurile în ordine, reflectând că și eu mi-aș fi dorit să fi primit o astfel de susținere într-un moment dificil. O altă parte, logică, l-a refuzat frumos. I-am spus că am copilul în casă și că-mi este peste mână să-l primesc, ceea ce era adevărat. Dar, pe lângă acest motiv am mai avut unul, strecurat de instinct, care mi-a aprins în minte un beculeț când el a scăpat în conversație un text banal, un fel de scuză, că-i părea rău să dea 500 de zloți pe un hotel pentru cele 4 zile până la sărbători, când nu avea unde să stea. Afirmația asta, plasată în contextual în care tocmai ce se întorsese dintr-o vacanță în Portugalia cu consoarta, mi s-a părut total aiurea. Era ok pentru el să dea bani pe o vacanță petrecută alături de o persoană cu care nu se înțelegea, dar nu-i pica bine să dea bani pe un hotel, care să pună distanță între el și persoana cu care nu se înțelegea, cel puțin până-și clarifica așteptările de la viață.

Nu bine m-am întors din State, că mi s-a stricat mașina. Am auzit un crâc și nu am mai putut porni de pe loc. Era schimbătorul de viteze automat, care nu-mi mai schimba vitezele corect. Am sunat mecanicul, i-am spus despre ce-i vorba și mi-a zis să aduc mașina. M-a sunat a doua zi să-mi spună ca a șters eroarea din calculator și că pot lua mașina. Am luat-o pentru o zi, ca să o pun din nou în ziua următoare. Apoi m-a sunat secretara de la service să-mi ceară acordul pentru importul unui senzor din Ucraina, pentru care nu pot garanta dacă va sosi întreg. Am acceptat riscul și am întrebat-o dacă senzorul este problema, la care ea mi-a răspuns tăioasă, că-mi mai bine să începem cu ce-i mai ieftin. Nu am realizat pe moment ce se petrece, acceptând încrezătoare că nu mă trage în piept mecanicul în care avea încredere, mai ales după ce-mi mărturisise cu patimă luptele lui interioare. Am luat mașina o săptămână mai târziu, când i-am înmânat câteva sute de zloți, convinsă că o reparase. M-a privit cu față gânditoare, informându-mă că a schimbat uleiul la cutia de viteze și arătându-mi o bucată de metal pe care o găsise în ulei. Mi-a recomandat grav să schimb din nou uleiul, la 5000 km și să-mi schimb și mașina. Am plecat din nou fără să-mi pun prea multe întrebări, fiind prea preocupată să mă adaptez vieții fără mașină, în loc să chestionez realitatea pe care mi-o îndrugă. M-am lovit însă de ea, a doua zi de dimineață, când în drum spre muncă am auzit din nou crâc și am realizat că problema e tot acolo, alături de noul senzor și proaspătul ulei, pentru care am plătit inutil bani unui om care-mi mărturisea că nu se pricepe la reparat automate.

M-am deșteptat brusc la realitate, realizând că nu-i prima data când mă iau de proastă mecanicii, un standard polonez dacă te nimerești femeie. După ce am parcat-o la un service adevărat și m-am informat în legătură cu cutia automata de viteze, cum funcționează, care sunt tipurile de avarii pe care le poate prezenta, și costurile pe care le implică repararea, l-am sunat frumos pe fostul mecanic, cu probleme personale intens mărturisite, să-i cer banii înapoi pentru serviciile pe care inutil le-a prestant.

Mi i-a dat, împroșcându-mă cu vină. O vină care mi-a trecut când am aflat cât am de fapt de plătit pentru reparații.

7 gânduri despre „Reparații

  1. Ha, nu, nu poate fi folosit ca „reparations”, din „americana”. Poate „compensatii” sau „razbunare”, asta ar fi mai apropiat. P.S. te -ai lamurit cu curva aia batuta, da? 🙂

    Apreciază

  2. @Akhenaton – reparații la mașină, la asta mă refeream. De unde ai scos-o tu cu răzbunare?
    Cât despre domnișoara bătută, nu sunt de acord cu calificarea ei ca și curvă, eu nu am plătit-o pentru sex și nici nu i-am stat de 6. Cât despre bătaie, cu această formă primitivă de comunicare nu voi fi niciodată de acord.

    Apreciat de 1 persoană

  3. Bataia nu e o forma de comunicare, in niste limite e o bucla reactiva (feedback loop). E utila si uneori necesara in situatii pavloviene cand ratiunea e o forma inaccesibila, gen dresat animale sau blocat comportamente negative ale copiilor foarte mici care invata doar prin asemenea bucle reactive, nu prin explicatii logice sau motivationale.

    Cred ca nu ai schimbator de viteze automat la masina, ci ai cutie automata. Nu e tot aia, sunt chestii foarte diferite.Si ai o predilectie sa te incurci cu oamenii nepotriviti, mecanicul ala nu inspira incredere de nici un fel din povestile tale, nu as duce masina acolo nici macar ca sa ii puna apa la spalatorul de parbriz.

    Apreciat de 1 persoană

  4. =)) forma primitiva de comunicare, tare asta

    Da nu e nicio comunicare, este vorba despre modul bancii de a-si soma un debitor bagabont care a incalcat termenii contractuali ai finantarii. Poate urma si executarea silita, n-ai ce sa faci, scrie in contract

    Apreciază

  5. @Akhenaton – ai fi surprins sa afli, câți dintre acești agresorii fizici sau psihici, sunt si agresori financiari. Chiar nu m-aș mira să nu-i dea de fapt nici un ban sau vreun lucru de valoare, eventual să-i cumpere niște porcării de obiecte în care dorește el să o vadă îmbrăcată și pentru că și-le dorește ea. Au mai fost din șmecheri din ăștia cu bani, care, după ce s-a terminat relația, au trimis recuperatorii să ia înapoi țoalele pe care le-au cumpărat consoartei.

    Apreciază

  6. aici esti cam obraznica. nu mult, un pic, asa, si-o sa pun asta pe seama unei naivitati. deci, asa, ar trebui compensatie financiara, ca asa e OK, nu? adica, ca-n bancul ala, am stabiulit deja ca esti curva, acuma stabilim pretul. pai, ce facem aici? suntem de acord cu bataia, daca exista totusi o compensatie ? si cum vine asta, ca sa nu ia toalele sau obiectele de valoare? pai, ce, ramai cu toata paguba? adica, sa fim bine intelesi…ele, astea ca Cruduta, sunt INCHIRIATE! atat, intelegi? beneficiaza de anumite avantaje financiare sau de statut, atata timp cat e fut, o sug si fac cine stie ce porcarii degradante, pe care sponsorul le doreste. asta este un contract destuld e clar, cu atat mai mult cand contractantul este mafiot. in clipa cand ea incalca contractul, incep penalizari si actiuni intru recuperarea debitului restant(asa cum considera el – ca doar el conteaza, intr-o atare ecuatie, ca el plateste toate cele. ea nu face nimic decat s-o suga, CAND SI CUM POFTESTE EL, ca asta e ideea). s-a incalcat aceasta intelegere, apar penalitatile aferente. that simple

    Apreciază

  7. A fi curva e o meserie, chiar si in casatorie. Dai pi*da contra astepari financiare, esti curva.
    Si de aici se pot intampla multe, un lucru e insa clar, p*da e pe toate drumurile, bani nu, deci ala cu banii face regulile. Daca esti curva cu maniere care iti cunosti locul, sanse sunt sa mearga treaba. Dac c*rva nu are maniere ci basini in cap, clar ca cineva o sa i le desumfle. Basinile, prin natura lor, sunt volatile.
    Atat de simplu e.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s