Intimidez

Am petrecut după amiaza foarte plăcută în care am învățat să fac diferența între tehnica Raku și Raku Naked, între arderea oxigenată și arderea cu reducție în ceramică, și am aflat despre dadaism și m-am familiarizat cu munca lui Yves Klein. Dar, înainte să fac toate chestiile astea mișto am fost la o întâlnire de pe Badoo, a doua, în care am intimidat din nou.

Mi s-a spus mai de mult că, intimidez bărbații, nefiind conștientă de treaba asta. Am râs neîncrezătoare, însă după ce am început să-mi analizez interacțiunile, mi-am dat singură seama că, într-adevăr, intimidez bărbații, nu doar pe teren amoros, dar și în alte circumstanțe. Interesant este că, pe teren amoros nu am intenția de a intimida și nici nu am avut-o vreodată. De când am conștientizat însă că intimidez, am încercând să evit situațiile de genul acesta, dar e greu să fiu eu însumi și în același timp să ascund anumite părți ale mele.

Procesul de intimidare începe cu înfățișarea, iar trecerea la casual a fost și mai dezastruoasă decât, imaginea sexy pe care o afișam înainte. Prezentându-mă sexy, compensam o parte din intimidare prin sexualitate, dar prezentându-mă casual, arat ca o BILF (BossILF). Apoi urmează partea la care tipul se produce, cu viața, cu banii, cu realizările și așteaptă ca eu să fiu dată pe spate, în schimb eu îi pun întrebări despre meseria lui, ceea cel blochează în primă fază, ca mai apoi să treacă subtil la pulsat, cu diverse chestii care spera sa ma de-a totuși pe spate, planuri. Planuri, pe care eu le-am îndeplinit deja, după cum mi-a si aruncat un tip odată. Și apoi vine vorba și despre ce fac eu, ce am făcut, cu ce mă ocup și aici ni-se rupe firul. Încerc să amân partea asta pe cât pot, dar urmează inevitabilul, căci am făcut deja treaba aia, am fost acolo, de obicei având planul lui trecut la realizări, iar dacă mai vine vorba si despre doctorat, asta-i cireașa de pe tortul unei întâlniri, ce cu siguranță nu se va mai repeta.  Azi un omul mi-a povestit încântat cum tocmai făcuse vara asta brevetul de timonier și ce planuri grozave are el să exploreze lacurile poloneze și Marea Baltică, cu fiu-său. Mi s-a părut grozav și el a fost încântat de ochii mei sclipitori, până a aflat că și eu am brevetul, luat de câțiva ani și că am navigat deja prin Polonia și Croația. Apoi mi-a povestit cu încântare despre munca lui cu care recent a ajuns să călătorească prin Europa, doar ca mai apoi, când m-a întrebat despre munca mea, a aflat că și eu călătoresc, fiind deja în unele locuri din planurile lui. Am realizat ca nu se bucura de similaritatea muncilor noastre prea târziu.

Câteodată, după ce le citesc pe față resentimentul, urmată de un dezinteres subit și întotdeauna dorința de a mă atinge la plecare, cu o îmbrățișare sau un sărut pe obraz, cazul celui de azi, mă încercă un sentiment de regret că, am vorbit despre mine. Atunci știu că, dacă aș fi imitat un pic naivitatea, amestecată cu o aură de simplitate nativă, m-ar fi invitat cu siguranță la o a doua întâlnire. Pentru ca, majoritatea nu vor să fie prieteni cu oameni care-i complexează și în nici un caz nu vor să-i ia de parteneri.

Apoi mă gândesc că, nu aș putea trăi cu un om atât slab lângă mine, care sa fie intimidat atât de ușor. Si, pe deasupra, nu-s chiar atât de amenințătoare. Sunt la fel de fragilă și delicată ca orice altă femeie, iar în esența mea îmi doresc aceleași lucruri pe care le vrea fiecare. Personal, admir oamenii realizați, de succes si încerc să învăț de la ei, iar într-o perspectivă mai lungă, dacă se poate, țintesc să-i depășesc.

23 de gânduri despre „Intimidez

  1. Pe cine casatoreste tipul ala prin Europa? E preot?

    Nu e o problema ca intimidezi, e normal sa se intample atunci cand tipul isi da seama ca e o diferenta cam mare in minus pentru el. It happens. E o problema insa atunci cand o iei ca pe un concurs de realizari, nici unui tip nu ii place o tipa care crede ca o are mai mare: orice ar fi, nu e bine sa o aibe mai mare.

    Calatoriile sunt o problema intr-o noua relatie. Cel putin cand mi-am pus problema „presupunand ca m-as baga intr-o relatie noua, unde am merge?”. Raspunsul e complicat, in locurile care ma intereseaza am fost de mai multe ori, ma gandesc ce ar fi in mintea ei cand si-ar pune intrebarea „oare cu cate tipe a mai fost pe-aici inaintea mea?”. Not nice. Si planeta asta e finita, e greu sa gasesti un loc nou si interesant, mai ales cand ai avut timpul si ocazia sa umbli prin lume.

    Cat despre restul, zeci de mii de ani barbatul a fost individul ala puternic care proteja familia. Asta inseamna ca pana si in caz de egalitate se simte inconfortabil. Vezi clipul asta, in special la 2:50: https://www.youtube.com/watch?v=Dw6VE8jjP-0 si gandeste-te un pic. Daca nu ai trait degeaba 38 de ani, ar trebui sa intelegi.

    Apreciază

  2. @w – trebuia sa fie călătorească, in loc de căsătorească 🤣, a schimbat corectorul și nu am observat 🙃. Preoții nu se pot căsători in Polonia, cei catolici, care sunt și majoritatea. Era ceva ofițer din armata, recent transformat in avocat, tot la armată.
    Chestia asta e o problema reală la multe tipe se succes. Partea și mai proasta este că, în timp ce unii bărbați buni se retrag, simțindu-se intimidați, profitorii și nesimțiți atacă, că poate prind lozul norocos, poate fraieresc pe vreo una. Și așa, multe gagici de calitate rămân singure.

    Apreciază

  3. „Si planeta asta e finita, e greu sa gasesti un loc nou si interesant, mai ales cand ai avut timpul si ocazia sa umbli prin lume.”
    Nasol, in cazul asta poti incerca pe Marte.

    Apreciază

  4. Întâlnirea aia sună a interviu de angajare și da, parcă e concurs de realizări – că parcă amândoi vreți să subliniați propriile realizări și nu cred că într-un duel caută cineva remiza.

    „Prezentându-mă sexy, compensam o parte din intimidare prin sexualitate, dar prezentându-mă casual, arat ca o BILF (BossILF).”. Atunci trebuie să te aștepți să te vadă așa cum te vezi tu. Faptul că pui repede întrebări legate de locul de muncă și realizări îi arată că asta ceri: date pentru a evalua succesul și asta încearcă să-ți dea. Și după ce el înșiruie o listă de chestii, le bifezi și tu și ai o atitudine gen „what else you got?”. Deci e normal să renunțe, pentru că își dau seama că nu au ce le ceri tu.

    Mie, din modul cum prezinți tu lucrurile legate de carieră, profesii și succes, mi se pare că urmărești anumite domenii, cu un succes definit de anumiți parametri și anumite trăsături de caracter. În sensul că dacă și-ar povesti unul că proiectează roboței de-ăia care sunt aruncați în spațiul cosmic nu ți s-ar părea interesant pentru că ăla n-o să fie niciodată un om de succes după criteriile tale.

    Apreciază

  5. @Sorin – probabil că, involuntar multe din întâlnirile mele sunt ca un fel de concurs de realizări. Am sa încerc sa fiu mai atentă la treaba asta. Este și adevărat ca știu ce caut, de aceea intr-un pur spirit pragmatic și vreau sa aflu cât mai repede dacă persona din fata mea are șanse sa fie persona care ma interesează.
    Cât despre presupunerea cu roboțeii, e total greșita, chiar mi s-ar părea interesantă treaba asta. Așa cum mi s-a părut interesantă treaba cu ceramica, pe care am invatat-o după intalnire.

    Apreciază

  6. Te-ai gandit ca poate ii alegi tocmai pe aia care se simt intimidati de tine si ii ocolesti pe aia care te-ar intimida? Sau aia te ocolesc pe tine..?

    Damn..si abia ce am zis ca ma abtin de acum … 🙂

    Dar eu zic ca e o tema valida de gandire.

    Apropo…”resentimentul, urmată de un dezinteres subit și întotdeauna dorința de a mă atinge la plecare” nu stiu daca doar eu dar chiar mi se par ca aici sunt niste chestii care se bat cap in cap.

    Resentimentul si dezintesul nu prea se amesteca cu „dorinata de a atinge”.
    Nu stiu la altii cum e.. dar poti sa o iei si la modul ca daca totusi mai vrea sa te atinga, e un inceput si nu e atat de mult dezinteres…

    Asta daca nu cumva tot ce te-a interesat a fost iarasi, sa obtii o confirmare ca uite …sunt mai timonier ca ala, mai doctorand ca celalt, etc.

    Si stii ce e ironic? Daca i-ai cunoaste cu adevarat probabil ca ar avea capitole la care fiecare ti-ar da clasa cu ceva, dar ceva important nu maruntisuri din astea, doctorate, calatorii, etc.

    Apreciază

  7. @Me – nu am de unde sa știu care are sa fie balanta primei întâlniri. Ii aleg pe cei care ma invita si cu care am schimbat câteva cuvinte înainte.
    Nu consider profesia sau studiile mărunțișuri, ci chestii importante, generatoare de venit, stil de viata, status social, mod de gândire si abordare a vieții.
    Îmi vine in mintea la faza asta un tip pe care întâlnit online si care, mi-a zis ca, transporta ce vând eu. Si pentru ca avea o poză cu un chipiu in cap la bordul a ceva ce părea un avion, l-am întrebat daca-i pilot. Mi-a răspuns: aș vrea eu!
    In răspunsul acela era tristețe si neputință, pentru ca putem face de fapt cam tot ce ne dorim in viata, dar sunt unele lucruri, pe care le putem face, doar intr-un anumit interval de timp. Daca le-am ratat, asta e.
    Ghicește tu profesia gagiului.

    Apreciază

  8. „profesia sau studiile mărunțișuri, ci chestii importante, generatoare de venit, stil de viata, status social, mod de gândire si abordare a vieții.”

    Stiu persoane care nu se lauda cu doctorate si care castiga mai mult ca tine 🙂
    Si daca tot s-a pus in discutie, musiu Laiviu datorita caruia ai clienti pe aici, nu l-am auzit sa se laude cu studiile lui. Damn, cred ca am citit tot blogul ala si nu tin minte sa fi spus undeva despre o facultate macar. Si chiar daca nu o fi adevarat tot ce spune, tot castiga de cateva ori mai mult ca tine.

    Chiar nu vad o legatura intre profesie si studii versul stilul de viata si „status social”. Si mai putin legat de „modul de gandire si abordare a vietii”. Astea nu se invata in scoala.

    Apropo, ti-ai dat si un doctorat in „status social”? 🙂
    Atunci explica-mi si mie conceptul, exista un fel de ISO9001 in „status social”? Cine face auditul in domeniu?

    ” aș vrea eu!”

    Nu, nu vroia.
    Adica na, toti vrem chestii pana cand asta inseamna sa te dai mai devreme jos din pat cu o ora.
    Sau sa lasi telecomanda din mana. Sau sa-ti bati capul.

    Intervalele alea de care zici tu sunt mult mai iluzorii decat crezi. Sigur, le poti folosi ca justificare. Nu pot sa mai fac asta pentru ca a trecut timpul. Sure, sleep tight.

    „Deci e normal să renunțe, pentru că își dau seama că nu au ce le ceri tu.”

    Poate nu pentru ca nu are ci pentru ca nu-i place abordarea.

    O legatura de durata cu o persoana de sex opus ar trebui sa fie o sursa de relaxare nu concurs de spart in figuri.

    Serios, @VPT, nici un tip nu e interesat la o tipa de chestiile astea care pentru tine reprezinta insasi esenta vietii. Un tip vrea sa vina acasa la una unde stie ca gaseste comfort si liniste nu stresul competitional din restul timpului.

    Stiu, poate ai sa zici ca nu esti tu (neaparat) de vina ca ei au inceput sa se laude cu ele. Tu „doar” ai tinut sa le arati ca lucrurile care le-au facut pana atunci nu sunt mare lucru si tu esti mai „tare” cand e vorba de bufoniada realizarilor si „statutul social” si „nivel de trai”.

    Stiu, vrei sa-i filtrezi, sa vezi ala tare in realizari, competitiv, care o sa alerge dupa tine ca un caine hamesit ca sa-ti ridice nivelul de trai si primind la schimb …. discutabil daca se alege cu ceva efectiv.(gasesc amuzante asumtiie unor femei care cred ca stiu cum gandesc si ce vor barbatii doar pentru ca au pus cativa la orizontala).

    No, there is no such thing, si cu cat vii mai repede cu picioarele pe pamant si schimbi ce e de schimbat, cu atat iti cresc sansele sa te prinda menopauza cu cineva alaturi.
    De ce cu bataie asa lunga? Pentru ca nu sunt schimbari care se intampla peste noapte.
    De exemplu, o sa-ti ia probabil destul de mult pana sa nu mai gasesti respingatoare ideea ca viata e mai mult decat „status social” si „nivel de trai”.

    „Asta inseamna ca pana si in caz de egalitate se simte inconfortabil.”

    Nu neaparat. Decat daca el e orgolios si egocentric.
    Stiu cazul a cel putin doi tipi cu venituri modeste care s-a casatorit cu tipe cu bani. Una din munca proprie si cealalta banii taticului in principal dar si ea cu venituri ok.
    Tipi ok, barbati nu pisicute, testosteron level ok.
    Casatoria cu tipele le-a oferit acces la niste fonduri cu care au deschis afaceri si cel putin unul stiu sigur ca nu castiga mai mult decat ea iar asta nu ii traumatizeaza pe nici unul din ei.
    Dar da, poate sa te traumatizeze si nu pentru ca esti orgolios, e suficient sa fii „insecure” emotional si sa-ti pui problema ca uite, tipa e prea independenta, prea buna pentru mine, intr-o zi o sa ma lase pentru altul mai smecher.

    Avem tendinta sa judecam viata si oamenii prin niste tipare, dar nu se aplica mereu.
    Sigur, cand intalnesti un tip de comportament, poti sa faci presupuneri asupra originii (desi si atunci poti sa gresesti, ca problema poate fi in alta parte) dar cand nu stii nimic si incerci sa incadrezi pe cineva la o tipologie, ai tot atatea sanse sa pricep ceva ca si atunci cand folosesti horoscopul pentru asta.

    Apreciază

  9. Poate nu era tristețe și neputință în răspunsul tipului (cel cu chipiu), poate și-ar fi dorit doar avantajele care vin cu profesia de pilot (dacă așa se spune, profesie) fără să fie dispus să facă vreun efort. Poate a preferat comoditatea sau alte lucruri mai mărunte, nu înseamnă neapărat că ăla era visul lui și vai, acum stă cuprins de amărăciune. Mi se pare că ai un șablon al succesului pe care îl proiectezi peste tot, dar nu se aplică tuturor.

    Observ că unii parcă încep să fiie consumați de noțiunea de bani cu cât ajung mai sus și câștigă mai mult. Contează ce faci cu studiile și cu banii și mi se pare normal ca bărbații să reacționeze ciudat când pari să-i chestionezi la nivel teoretic. Din ce relatezi tu, multe lucruri mi se pare că ar trebui sp le afli când cunoști un om destul de bine, ce treabă au doctoratele/specializările la o primă întâlnire?

    Dacă te întorci la o postare de acum ceva timp, când ai întrebat cu ce ne ocupă cei care comentăm, Sorin a zis că e inginer în Abu Dhabi. A pus pieptul în față și a zis că câștigă de nu știu câte ori mai mult ca tine, iar următoarea ta întrebare a fost dacă e inginer mecanic cu salariul între x și y și aia a fost. Ăsta e un exemplu de hai să fim cocoși și să ne măsurăm statutul și cu așa o abordare n-ai să duci niciodată o discuție interesantă.

    Apreciază

  10. Nu vad ca un aspect negativ faptul ca esti competitiv si ceri competitie, incluzand realizari financiare. E o stare comuna a celor care au pornit de jos, stiu cum era acolo si niciodata nu vor sa se mai intoarca. Faptul ca trasaturi importante de caracter dar care nu pot fi valorificate financiar ( printre care si empatia de ex. ) sunt privite cu lipsa de interes si chiar dispret ma deranjeaza insa.
    Ce mi-a displacut la opencube si vad anumite reactii similare la domnisoara tinder e dispretul si reactia negativa inraita fata de tara natala. Nu inteleg ura fata de Romania ba dimpotriva cei plecati afara ar trebui sa incerce sa schimbe ceva. Un tip cu bani nu ar trebui sa promoveze ura ci sa fie binevoitor, ingaduitor si intelegator. Deasemenea aceeasi atitudine e si fata de cei care lucreaza, traiesc in tara si castiga mediocru.

    Apreciază

  11. @Me – cu siguranta primește mai mult supt de pulă tine 😅. (Nu am putut sa ma abțin, se cerea replica asta 😂😂😂). Iar la menopauză îl las, că-mi va fi prea lene să gătesc pentru doi 😉.

    Apreciază

  12. @dam167 – îmi spui și mie ce ar trebui sa discut la o prima intalnire, dacă nu despre cu ce se ocupă omul din fața mea? Sau cu ce ar vrea sa se ocupe?
    Care ar fi sensul sa o dam pe abureala ieftină la prima intalnire, doar ca sa descoperim la a doua intalnire ca omul se intimidează ori ca, stilurile nostre de viața nu sunt compatibile? Pierdere de vreme și îndepărtare de tel. Eu nu ma plâng ca se intimidează, ci doar constat.
    Dacă tot caut acul in carul cu fan, măcar sa o fac in mod eficient, și nu verificând fiecare pai in parte de doua ori, caci pana atunci chiar ma apuca menopauza 😅😋.

    Apreciază

  13. Nu zic că ocupația n-ar spune multe despre un om, dar nu numai asta îl definește. Există și alte subiecte care arată modul de gândire sau stilul de viață. Nu știu, depinde și de om, de stare, conversații anterioare etc. Întreabă-l dacă are un blog pe care o mână de oameni îi spun că nu face nimic bine în viața asta 😊

    Apreciază

  14. @vpt, inteleg ca fericirea barbatilor din viata ta se masoara in „supturi de pula” dar mai sunt si alte genuri, sa stii.

    Cat timp ai sa ai in vizor doar genul asta, n-ai sa fii nici o persoana mai fericita nici una mai buna.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s