Etichetă: Sex

Ce gândesc gagicile

~ Căpşunăriţa ~ 5 comentarii

Discutie cu o prietenă (din Ardeal, în cazul în care nu-i clar limbajul 😉)

– Cum e?

– Măi, e de treabă tipul.

– Fute bine?

– Baiul e că o are cam mică sau amu până ne obișnuim 😂😂😂.

– 😂😂😂😔😱😰

– Se mișcă bine, îmi place cum. Mă atinge și mă sărută. E atent.

– Păi, să lingă măcar …😋

– De abia după 4 zile am făcut-o. Nu a tras de mine.

– Serios, după atâta timp?

– Eram și pe stop.

– Ei, recuperați voi.

– Am pătat într-o zi cearceaful. S-a pus să-l spele. Ioii, fută-mă zmău.

– Se mai întâmplă.

– Ooo, sper să nu mă atașez.

– Dacă o are mică, nu te atașezi.

– De el. Tot asta repet. Dar e ok cum mă sărută, mă atinge, mă ține lângă el. El tot zice, ești viața mea, te iubesc, îți mănânc sufletul. Dar dacă minte?

– Nu știi, poate spune adevărul.

Sex in cur si alte metode contraceptive

~ Căpşunăriţa ~ 1 comentariu

In Polonia, eliberarea din comunism a concis in multe aspecte cu înrobirea religioasa. Un astfel de aspect este avortul, care a fost la polonezi legal in comunism, dar care a devenit ilegal si blamat, dupa trecerea la libertatea socialismului religios. Ca o paranteza, avortul e legal in Polonia doar in cazurile grave, pe rețetă, cand copilul e damage good, dar din ăla nasol, cu pus viata mamei in pericol, ca pentru un simplu Dawn, cam stramba lumea (doctorii, opinia publica, cunostintele) din nas, ca nu vrei sa-l pastrazi, doar  „ofera asa multa iubire”.

Si, cum avortul era ilegal, pilulele contraceptive se găseau doar pe rețetă de la ginecolog, unde mai greu mergi de mână cu mă-ta sa le ceri, ca tu te-ai fute, iar prezervativele se gaseau cum se gaseau, si se foloseau cum se foloseau, ramaneau doar metodele contraceptive naturale, iar cea mai eficienta dintre ele era sexu in cur. Asa ca in Polonia, gagicile din noua libertate politica au dat-o pe sex in cur, pana s-au vazut cu verigheta pe deget, maritate virgine si gata de procreere legala. Si au procreat, unul, doi sau trei copii, dupa dorinte, nevoi si consecinte, pana pe la patruzeci si ceva, cand satule de procreere si largite simnificativ, au revenit la obiceiurile tineretii, dând-o din nou pe sexul in cur. Si astfel se explica popularitatea acestui stil, la multe poloneze actual. Am auzit si opinii de la unele femei, ca doar sexul in cur le aduce orgasmul, iar dupa ce ai facut trecerea, nu mai vor sa se intoarca la sexul normal.

Cum sa treci peste o despărțire?

~ Căpşunăriţa ~ 2 comentarii

M-am trezit cu inima rupta, in sfârșit. Era pe cale sa se rupă in urma cu o lună, dar atunci doar s-a fisurat puternic, când plângeam pe o banca intr-un oraș frumos. Acum s-a rupt de-a binelea. E nașpa, deși era previzibil. Doare, deși e cu deja-vu. Am fost avertizata, dar nu am vrut sa ascult. Mi-o meritat-o, poate ca da, deși mereu exista speranța ca se pot muta munții din loc si iluzia ca iubirile imposibile sunt cele mai potrivite. Exagerez, poate un pic, dar mie îmi place drama, măcar sa admit. As vrea sa treacă, as vrea cu ardoare sa treacă, dar știu ca nu trece, chiar așa de ușor. Acuma un an, pe vremea așa, aveam alte trăiri, dar asta a fost yesterday. Azi, tot la ce ma gândesc, e cum sa-mi anesteziez durerea, cum sa-mi amorțesc gândurile și prin ce metode sa-mi eliberez furia. As bea, as fuma și as fute tot ce prind in cale, fără urma de regret sau de sentimente. Doar ca am mai fost pe drumul asta și vomatul in baie practicat in anii studenției, nu mai dă bine la stomac sau ten, după 30+. Ghinion! Țigări sunt la chioșcul din strada, acuma am și o shisha in dotare, dar ce ma interesează pe mine, se găsește pe sub mână. Și ar fi câteva mâini, doar că eu nu știu să fumez corect, adică sa trag in piept ca lumea, si pe lângă risipă, mai prind și efect relativ. Rămân bărbații, după morala, cui pe cui scoate, sau tradiționala mea metodă de a evada din durerea unei despărțiri. E o metoda excelenta, care tine cam 5 secunde, până primești atenția dorită, după care in timp ce noua cucerire își bagă pula in tine, gândurile tale zboară, acolo unde ți-ai lăsat inima. Și, după ce actul se termina, cu un orgasm mimat, caz in care ai fost relativ pe fază și nu plecată de-a binelea din realitate, te simti oricum nașpa, de obicei mai rău ca la început. Am băgat metoda asta de atâtea ori, până când in sfârșit m-am convins de inutilitatea ei. Și nu doar ca e inutilă, dar mai și prelungește agonia, pentru ca oamenii pe care ii servești beată de durere, sunt și ei la fel de beți. Așa ca, in loc sa dau drumul din nou la Tinder ori sa raspund la diverse invitații de futai, iau o pauza de la amantlâc, numărând zilele și concentrându-ma pe alte proiecte. Cred ca a venit timpul sa experimentez, ceea ce nu am mai trăit de 20 de ani, și anume sa fiu singura, disponibilă și frumoasă – măcar arat bine, e și asta un plus.

Dar, ca sa nu închei intr-o notă pozitivă, mai scriu odată ca doare, a dracu de tare, și ma mai smiorcăi din când in când.

Memories

~ Căpşunăriţa ~ Lasă un comentariu

I am in red. A red dress curved around my body, match my high-hill red sandals, while my shoulders are covered by a red jacket, matching my red lipstick. I walk delicately between  the rooms, leaving a sweet and sorrow taste of my perfume behind me, while people smile and dogs shook their tails at my appearance. I receive the admiration compliments from women and the sexual desire from men with a delicate smile on my face. I know that I am beautiful, playful and intriguing. I have the million dollar look and a two million dollars smile. I am fabulous, I know it, I feel it and it does not move me. Not even an inch.

You are there. You are sitting at your desk miles away, in another time zone, with other people surrounding you, with other needs and expectations, with other plans and thoughts. You are far away, unreachable and unavailable, sleeping when I wake up and active when I go to bed. You are the heavy stone pressing on every bone from my fragile, delicate body, you are the second thought that emerges from my mind, you are the one I involuntarily dream about every night. Your my star, but not a shining one.

Sunt ce-a mai tare din parcare, sau ma rog, de la semafor

~ Căpşunăriţa ~ 7 comentarii

Azi, cum eram bine dispusa si rupta in gura de obosita dupa vacanta cocktail din care tocmai m-am intors, am zis sa belesc un pic ochii la altii in trafic. Imi spusese A., ca daca te uiti la cineva in trafic, chiar daca are capul intors in alta parte, se va intoarce spre tine. Asa ca la primul semafor, m-am nimerit langa o dubita, cu barbati in ea. M-am uitat la cel din spate, dar nu l-am gasit prea interesant in timp ce fuma cu geamul inchis, asa ca mi-am mutat privirea pe cel din fata. Si, dupa cateva secunde, s-a intors spre mine. Si asta a fost. Am stabilit contact din priviri, si cat a tinut rosu la semafor, s-a tot uitat la mine. M-am uitat si eu la el, zambitoare, dar nu insitenta, pentru ca nu am vrut sa dezvolt flirtul. Puteam deschide geamul, si sunt convinsa ca ma aborda, dar mi-am zis ca un pasajer dintr-o masina cu muncitori fizici, nu prea intra in aria mea de interes, asa ca am demarat zambitoare la verde.

La urmatorul semafor mai lung, am prins un gagiu simpatic, cu barba, i-am zambit de doua ori, si el mie, la care el a ridicat telefonul, iar eu am coborat geamul. M-a intrebat de numar si eu am zis ok, dar se facuse deja verde, asa ca am facut drepta, ca eram pe linia respectiva. A facut si el dreapta, de pe linia din mijloc, ceea ce i-a cam evervat pe cei din spatele meu, care l-au clansonat pe el si au strigat ceva inspre mine. M-a urmarit tipul un pic, pana m-am oprit, undeva pe o strada mai alaturata. A venit la mine la geam, si in timp ce eu ii scriam numarul pe o bucata de hartie, mi-a propus sa mergem la el sauu la mine.

Eu i-am zis ca poate, daca il cunosc mai bine, si daca vrea ma poate invita undeva maine, dupa 18:00. M-a rugat sa-i dau un pupic, iar eu i-am zis ca nici macar nu stiu cum il cheama. S-a prezentat, m-am prezetat si eu, la care (standar in Polonia), mi-a complimentat prenumele. Ca o paranteza, prenumele meu nu exista in poloneza, si in 70% dintre cazuri cand cineva il aude imi spune ca e frumos.

Jumate de ora mai tarziu tipul ma suna, sa ne vedem azi, sa ma intrebe ce imi doresc, daca vreau doar sex sau ceva mai mult, ce imi place sa fac im pat, daca sunt singura, cand m-am futut ultima data sau daca imi lipseste un barbat. I-am zis ca elucidam maine, daca ne intalnim si i-am inchis telefonul spunandu-i ca am ceva important de facut acum (adica sa scriu postul asta).

Același El

~ Căpşunăriţa ~ 2 comentarii

Îmi mănâncă nervii, intr-un joc al dragostei, urii și sorții. Ma domina cu corpul lui masiv, ma subjuga cu mintea lui plină de neprevăzut și îmi alimentează adrenalina prin fiecare por. Îl găsesc cald și iubitor pe de o parte, ca un copil neputincios in brațele mamei, răutăcios și răzbunător pe de alta, ca un războinic nemilos și cutezător.

Un singur om, ce stârnești in mine un carusel de sentimente. E posesiv, egoist, cicălitor, obositor de critic și dur, ca mai apoi sa fie tăcut, gânditor, nesigur, generos si pe alocuri temător. Mușcă din mine fără milă, cu un egoism și o gelozie fără de margini, in timp ce, cu câteva minute mai devreme a fost gentil și atent.

E bărbatul, care-mi usucă parul cu blândețe, ca mai apoi, sa ma fută trei ore aproape încontinuu, intr-un maraton brutal, in care el domina o femeie delicata, fragila și supusă, pe care se lupta, sa o rupă in bucăți, până la epuizare. Doar ca ea nu se rupe, pentru ca ea, sunt eu. Și mie îmi place. Îmi place tot ce îmi face, toate jocurile dominatoare, toate emoțiile crude și sexul extrem, când își bagă pula mare și groasa in mine, lovindu-mă brutal cu coapsele lui, in timp ce, palma lui lată mă sufocă, cu un deget in gură și nasul acoperit. Pentru ca eu ma simt vie și fericita, in spatele lui pe motocicleta cu 150 km/h, satisfacută cu pula lui in mine după doua ore și liniștită cu el in brațele mele, mângâindu-i parul aspru, cu fire albe și o ușoară chelie.

E groaznic și minunat in același timp, un cocktail perfect, cu alcool tare si o cola, numai buna sa-ți rupă stomacul, ca și cele pe care le bem pe drum, când transpirați și obosiți dupa trei ore pe motocicleta in soare și vânt, facem o pauza la alcool, știind că ne aștepta inca patru ore, poate chiar mai grele, caci din spate ne urmărește furtuna.

Din nou el, următoarea parte din saga

~ Căpşunăriţa ~ 11 comentarii

Cred ca unul dintre cele mai dureroase lucruri e sa împărtășești cuiva iubirea, iar cealaltă persoana să o ia, fără sa ofere nimic la schimb. Sa o ia precum i s-ar cuveni, ca un stăpân egoist al tuturor lucrurilor bune și frumoase. Sa o ia, ca și cum i-ar aparține de drept, considerând niște chilipiruri, pe care le-a pus pe masă, drept răsplată.

Acum, când stă așa întins lângă mine, nu-l mai găsesc așa frumos, nici așa de deștept și nici pe departe atât de cuceritor. Retorica lui e aceeași, și după ce o înveți pe de rost, realizezi cât de slabă e contribuția lui la comun. Contribuția lui sinceră e aproape nulă, căci banii nu substituie nimic, doar o aparență, pe care el se chinuia din greu să o mențină. Și pe care eu, nu voiam să o văd.

Dacă ma uit sincer la mine, îmi dau seama ca, ceea ce mă rănește cel mai mult, e ca el nici măcar nu încearcă să mă cunoască, să știe cine sunt și ce îmi doresc cu adevărat.

… și totusi, când vreau sa plec fără el, nu pot. Nu pot trai cu el, nu pot trăi fără el. Îl urăsc și îl iubesc, intr-o dezamagire fără sfârșit. E drogul inevitabil, însușit in copilărie, când mâna ce te alinta, te plesnea mai apoi cu mustrare, pentru greșeli închipuite.

… și totusi, așa mă încarcă câteodată de sictir, ceva inimaginabil înainte, dar atât de real acum. Hotelurile astea de cinci stele, sunt toate la fel după in timp, aceleași prosoape albe, aceleași așternuturi reci, același spațiu impersonal. Și el e la fel impersonal, sau poate doar gol.

Când ne-am întors de la piscină, mă întreabă dacă tipele ce au rămas sunt o familie. Îi răspund ca probabil sunt lesbiene, la care el îmi zice ca sigur nu. De unde știi, îl întreb. Pentru ca una a avut chef să ma fută îmi răspunde. Mă uit la el cu o moacă dezamăgită. La piscină erau vreo trei adoleșcente, iar el e un bărbat ușor cărunt, trecut de 45 și cu o delicată chelie. Da, eu îl iubesc, pentru că m-a cucerit intelectual, dar pe niște adoleșcente nu le impresionează. Nici pe mine nu m-ar fi impresionat, dar nu l-aș fi cunoscut in alte circumstanțe.

Albania

~ Căpşunăriţa ~ 2 comentarii

Cel mai tare hotel din parcare, la in preț de chilipir, apa calda, soarele placut după masa și cocktailuri la dispoziție. In aer, mirosul de porumb prăjit ma ademenește. Sunt rupta de obosita după patru ore jumate pe motocicleta, deși am și adormit pe drum. Da, mai dorm pe motocicleta, un hobby de al meu 🤣. Drumul a fost interesant, cu munți frumoși in stânga și gunoaie din plastic in drepta. La un moment dat, dintr-o mașina a zburat un pachet de țigări, ca sa simți folclorul local. Oamenii sunt prietenoși, dar viteza de reacție e data pe slow mode, însă poți plăti in euro și toți încearcă sa îți facă pe plac, după ce le spui ca îs nice.

Pe un trotuar am văzut o mama adaptând un copil de doi ani, in timp ce la câțiva pași distanta se învârteau puii la rotisor. Marea e calda, plaja nisipoase și o gălăgie vesela pluteste in jur.

Mi-am ametit mintea cu ceva votca și suc aferent, iar feblețea doarme lângă mine, rupt și el in gura de la condus. Am făcut doar 200 de km, dar caldura, drumul cu asfalt relativ și traficul, ne-a lăsat impresia a fost mult mai mult.

Mi-am mai amortit din dilemele morale și ma bucur de vacanta. Cu toată istețimea mea de PhD mărturisesc ca, nu am nici cea mai vagă idee despre ceea ce e important in viața, ce ne ghidează și ce nu, și cumva îmi cam bag picioarele in toate astea. Nu are nimeni cheia fericirii eterne, și fiecare are cumva alte priorități. Ce știu e ca, am mai fost prin zona, Albania și restul țărilor prin care am trecut, cu un alt gagiu, tot un road trip, doar cu mașina, și mult mai putin futai in pizda, dar mult mai mult la cap. Și ăla m-a luat și de nevasta, dar cumva sunt iar aici, dar e altul lângă mine. Si ma simt mult mai bine.

Gândiri din Kotor

~ Căpşunăriţa ~ Lasă un comentariu

Nici măcar nu pot să plâng, nu pot vărsa o lacrimă pentru că știu că nu merită. Sunt doar una din mulțime, încă una din ciclul scăpării de realitate, evadării de responsabilități, încă o alta, poate mai bună, cu siguranța mai plăcută și atât.

Am înțeles rolul meu limitat când am fost în sfârșit liberă, stăpână pe viața mea și pe dorințele mele, când m-am văzut în sfârșit plină și sigură pe ceea ce pot sa ofer. Atunci l-am văzut și pe el așa cum este în realitate, un bărbat ocupat, limitat, un om nefericit care își caută alinarea și dorința de a trăi în alte brațe, decât cele pe care singur și le-am ales.

Nu pot scapă de sentimentul că am căzut destul de grav în capcana asta, dar atunci atât puteam și mi-se părea mirific. Liniștea pe care o oferea el, generozitatea, tandrețea și sexul erau pentru mine prea prețioase ca să privesc pe ansamblu la realitatea rece. De unde veneam eu când l-am cunoscut, era o gaură mult prea adâncă, ca să nu prețuiesc orice gură de oxigen ce-mi apărea în cale.

Acuma când mă cunosc mai bine, când știu ce am de oferit, când știu ce pot și ce vreau, îl văd cu alți ochi. O parte din mine ar ține de el cu dinții, ar lupta pentru el până la ultima suflare, o alta însă îi dă încet drumul, pentru că nu-i decât un alt copil rătăcit, în corpul unui bărbat foarte ocupat.

Din păcate dureroasa realitate de care mi-am dat seama, face insuportabile zilele care au să vină.

Relatiile lungi – cheia marilor deceptii

~ Căpşunăriţa ~ 3 comentarii

Tocmai ce am terminat de rasfoit un articol dintr-o splendida revista pentru muieri moderne si dăştepte , in care erau enumerate sfaturi pretioase de la cei cu relatii lungi, pentru cei ce si-ar relatii lungi.

Pe primul loc aparea cuvantul cheie: compromis, tiparit cu litere frumoase si citit cu junghi la inima. Dupa el isi facea loc un alt cuvant valoros in vocabularul maselor, comunicare, iar in urma lui venea serenata lasatului de la tine si binelui celuilalt, chestii din astea, foarte romantice pe hârtie. Mesajul la unison era clar: sa-i faci pe plac celuilalt, calcandu-ti pe propria dorinta si placere, pentru ca el, partenerul, sa stea langa tine, in relatia aia lunga.

In prima faza m-am gandit cum ar arata sfaturile astea intr-o revista pentru barbati.

Fa compromisuri pentru ea, straduieste-te sa nu faci crize, cand cumpara al saselea set de oale, de care nu are nevoie, ca acasa zac doar trei seturi nefolosite – asta ca tot l-am vazut pe unul facad o criza la Ikea, cand nevasta-sa a pus mana pe o oala.

Sau

Comunica cu ea! Las-o sa palavrageasca ore in sir. Desi, nu o sa o doara gura, deci nu spera la asta, ajuta, sa-ti bagi tie in gura o cafea, si sa viseaza cu ochii deschisi la playmate-ul lunii. Uita-te aici si clatareste-ti bine ochii, cu niste tatele beton, si garantat palavrageala nu te mai atinge.

Apoi m-am imbarbatat. Nu am mai citit de mult Playboy (mai ales de cand au interzis imaginile dezbracate in Polonia, nu stiu cum e pe la altii, dar aici nu vezi mai nimica) si poate pe acolo deja triumfa cu astfel de sfaturi.

Desigur, in revista de gagici era mentionat si sexul, ca un element relativ, in contextul unei relatii lungi, in raport cu palavrageala. Pentru ca palavrageala, faptul ca-l asculti pe celalalt, si-l aprobi, si esti de accord cu el, de dragul relatiei voastre lungi, e cheia succesului. Ce conteaza acolo cinci minute de placere si dorinta carnala, fata de cateva veacuri seci si nesatisfacute, dar imbatate bine cu o bere fara alcool si o palarageala sanatoasa. Ca doar, relatia lunga conteaza si cel mai important e sa o lungesti pana la adanci batraneti, cand te poti inalta, ca o martira pe altarul nesatisfactiei, inconjurata de frustrari si bucuria de a fi avut o relatie lunga, ca o zeama chioara si fara gust. O zeama, care se serveste tuturor si dupa care ar trebui sa tanjeasca fiecare, ca asta e idealul, indulcit cu cate un film romantic, sa mai treaca din depresii.

Apoi, mi-a trecut prin minte, ca poate si barbatii citesc porcarii din astea, ce se servesc femeilor, ca altfel nu-mi explic, ce-i cu atatia nefututi insurati pe Tinder, care isi cauta amante, in loc sa se intoarca intr-o zi acasa si sa-i puna zeama chiara in cap nevestei.

Am trait si eu intr-o zeama din asta chioara, fara sare sau piper, dar plina de palavrageala si de compromis, pana intr- zi, cand am vomitat-o fara mila peste totii cei din jurul meu, cu sfaturile lor de cacat facut bici. Ajunsesem sa ma compromit de atatea ori, ca nici nu mai stiam unde trebuie sa-mi incepa propriile dorinte, daca am dreptul la ele si daca exercitandu-le nu ranesc starea de bine a celor din jur sau impresia lor de stare de bine. Am ascultat de atatea ori parerile, argumentele, deciziile, motivatiile sau credintele jumatatii cu care imparteam blidul, pana intr-o zi, in care i-am dat cu lingura in cap. Atunci am realizat ca eu prefer sushi, zeama nu-i de mine si relatiile lungi, nu-s telul meu. Eu vreau relatii intense, cu sare si piper, scurte sau lungi, dupa cum se va nimeri, dar cu siguranta nu o sa ma mai compromit vreodata langa unul, in speranta ca o sa ne apara riduri impreuna.