O dictatura fara dictator

Dezordine, este cuvântul de ordine într-o Românie primitivă. Am ieși la plimbare prin satul liniștit la apus de soare, contemplând casele silențioase. Sunt înconjurate de iarbă crescută și tot la a doua gospodărie, printre firele de iarbă și flori își face loc câte o dună de nisip de construcții, nefolosit de ani de zile. Lângă biserica semeață, cu gard alb proaspăt văruit și împopoțonat cu icoane, își duce veacul un parc plin de iarbă ce se roagă a fi cosită, cu două balansoare ruginite, o bancă și ceva construcție ce te duce cu gândul la un tobogan. ”Acest parc este construit de primăria orașului” se poate citi pe o tăbliță din metal ruginită.

Am contemplat pentru un minut în liniștea serii cum ar fi arătat acest sat de la poalele Carpaților sub condei bavarez, amintindu-mi de frumosul sat în care locuiește prietena mea la poalele Alpilor. S-ar fi bucurat de drumuri drept asfaltate, iarbă tăiată, curățenie în fața caselor, construcții armonioase și mai multă bunăstare. În îndepărtare se văd munții semeți, Carpații românești, ce nu au nici o vină că, la poalele lor oamenilor le lipsește iubirea și respectul față de natură.

Am intrat pe poartă și l-am găsit pe vecinu, la taclale. Venise în vizită la o bere rece. M-am alăturat discuțiilor filosofice, atât de naturale românilor, în care se dezbate de fiecare dată cum ar trebui să fie, cum ar fi putut să fie și mai ales despre cum a fost. Pentru că lumea aici are obiceiul să-și amintească mereu despre cum era pe vremuri, comunismul, bată-l vina, în loc să-și canalizeze energia despre cum ar vrea să fie acum și de acum înainte. Rememorarea trecutului, este încă la loc de cinste în România, deși au trecut 30 de ani de la schimbarea regimului de conducere.

Împlântați în trecut, oameni mai tineri decât mine îmi explică, cu greutate, despre cum și de ce trebuie să dai mită, despre orânduirea socială a relațiilor și pilelor, răspunzând prin negări repetitive, protestelor mele că, oamenii ca element al ale societății din care fac parte permit astfel de lucruri să se perpetueze în acest mod greșit. Aici orice împotrivire în fața sistemului corupt, nedrept și dezavantajos este văzută de localnici precum o misiune deșartă, imposibilă, dăunătoare și sortită eșecului. Acceptarea și blazarea tronează lângă o sticlă cu bere rece.

Întrebărilor mele banale de gospodărire locală li s-au răspuns la unison ”primăria”. Primăria, acest zeu suprem al orânduirii locale, în care oamenii își pun nădejdea, dar și izvorul din care-și trag nenorocul. Acolo toți sunt angajați pe pile, mi-se comunică, cu precizie, și fără mită nu faci nimic, că toate hârtiile sunt semnate de primar, mi-se mai spune. Acest primar, ales pe buletine de vot ștampilate de fiecare individ în secret și tăcere, este zeul suprem, față de care toci cetățenii au nemulțumiri.

Din schimbul de idei, unde s-au perindat din nou cuvinte mărețe, America, această țară a controverselor, și așteptări ireale de la o autoritate imaginară, am dedus cu surprindere lejeritatea cu care oamenii ar renunța de bună voie la anumite libertăți fundamentale pentru o minimală ordine și disciplina, pe care singuri nu sunt în stare să și-o auto-impună. România este în profunzimea ei o dictatură fără dictator. Un haos, în care oamenii acceptă sistemul defect ca pe o normalitate, orice împotrivire fiind din start negată de populație. O populație gata să renunțe la puterea de decizie și libertate pentru un pic de curățenie, pentru o direcție și o bunăstare individuală, elemente pe care fiecare individ și le asigură individual într-o lume în care, este învățat să gândească pentru sine.

8 gânduri despre „O dictatura fara dictator

  1. Totul tine de oameni. Aia de la tine din sat nu inspira nimic pozitiv, ghinion colectiv.

    La bunica-mea in sat nu e chiar ca la poalele Alpilor, dar suficient de aproape. Treaba merge destul de bine, nu e nimic pe pile, primarul e un tip decent (nevasta-sa face o afinata fabuloasa, din care imi trimite cate un bidon de 5 litri din cand in cand), iarba e taiata, drumurile secundare betonate (din motive de sol si clima care nu se preteaza la asfalt), aerul curat. Alta mentalitate, Bucovina e un pic mai diferita de vecinii ei (Maramures si Moldova, in mare) si oamenii nu sunt foarte inteligenti si culti, dar sunt prietenosi si rationali si invatati sa se descurce pe cont propriu.

    Chestia cu primaria la loc de frunte are o cauza extrinseca. Ia populatia de iobagi de acum 100 de ani, da-le curent electric si internet si o sa fie niste iobagi moderni cu telefoane mobile. Primaria e o constructie sociala intr-o tara care nu a avut oameni liberi (razesii au fost o exceptie), in care sclavia a existat pana pe vremea lui Cuza (https://en.wikipedia.org/wiki/Romani_people#/media/File:Sclavi_Tiganesti.jpg), au existat doar stapani si iobagi si nimic altceva. Ei, iobagii astia nu sunt in stare sa traiasca independent, sa se descurce independent, sa gandeasca independent, iar 50 de ani de comunism si inca 30 de socialism nu au inbunatatit cu nimic situatia, i-a facut si mai dependenti de stat si de simbolurile acestuia. De primarie.

    Dar spun niste chestii evidente, stiute de oricine a citit un pic de istorie si a studiat un pic de psihologie. E un articol capcana sau ne trollezi?

    Apreciază

  2. Aici nu este un sat sărac, ci e de fapt cartier al unui orășel. In jur e plin de atracții turistice, relativ explorate.
    Despre ce vorbesc eu, nu-i la nivel de comparație cu alte regiuni din România, unde poate fi mai bine sau mult mai rău, ci doar despre cum ar putea sa fie la nivel european. Când vad munții aceștia îmi amintesc de Alpi sau chiar Carpații polonezi, care sunt mult mai aranjați.

    Apreciază

  3. Deci trollezi. Compari o tara de iobagi inca aplecati cu Alpii sau Carpatii polonezi, cu tari cu sute de ani inaintea Romaniei ca nivel de civilizatie. Te mira rezultatele? Ai citit vreodata o carte de istorie, dar pe bune, nu ca sa faci fituici?

    E plin de orasele sarace in Romania. In fapt, cam toate oraselele mici sunt sarace sau foarte sarace, cu putine exceptii. Pentru ca oamenii sunt fix ca tine, superficiali si inculti si nimic nu o sa ii schimbe.

    Spune ca ploaia e uda, ca soarele e o stea, ar fi ceva mai nou si mai interesant.

    Apreciază

  4. Gospodărirea locală și turismul nu sunt același lucru, chiar dacă sunt legate una de cealaltă. Iar faptul că iei un caz particular nu demonstrează nimic, pentru că problemele cu administrația și turismul sunt unele la Sibiu și altele la Baia Mare.

    „Un haos, în care oamenii acceptă sistemul defect ca pe o normalitate, orice împotrivire fiind din start negată de populație.”
    Sistemul ăsta defect tot de oameni a fost creat și de ei este întreținut. Pilele și relațiile continuă să funcționeze pentru că asta caută lumea, că s-au obișnuit ca totul să se facă pe sub mână, totul să fie aranjat și le convine să fie așa. Pentru că asta au înțeles oamenii după comunism și va mai dura până ne vom schimba mentalitatea. Tinerii strigă că nu mai vor clasă politică, dar în mod paradoxal tot de acolo speră să vină salvarea – dintr-o conducere chipurile curată.

    „O populație gata să renunțe la puterea de decizie și libertate pentru un pic de curățenie, pentru o direcție și o bunăstare individuală, elemente pe care fiecare individ și le asigură individual într-o lume în care, este învățat să gândească pentru sine.” – nu știu ce ar trebui să însemne asta, dar curățenia ți-o faci, nu aștepți să ți-o facă altcineva.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s