Între Europa de Est și State există o diferență de substanță dificil de explicat pentru un nativ est european. În primul rând, ca să o observi corect și mai apoi, ca să o înțelegi, trebuie să fii deschis la nou și pregătit în ați lăsa în urmă obiceiurile și cutumele cu care ai fost îndoctrinat în civilizația care ți-ai format educația. Dacă, întrucâtva vestul Europei este apropiat de State, estul prezintă o cu totul altă lume, a cărei bază culturală s-a construit pe total alte principii.
Unul dintre lucrurile frecvent menționate de călătorii estici prin State este legat de forma de salut a americanilor, Hi, how are you? la care est europenii se simțeau datori să răspundă cu sinceritate, zguduiți de intimitatea întrebării, căci în educația post-comunistă, nu era concepută întrebarea despre starea existențială a oamenilor. O formă de salut pentru americani, banal izvorâtă din complezență și un accent pe persoană, ca subiect central al unei tranzacții sau a unui schimb de cuvinte sau marfă.
Sunt superficiali, decretează des est europenii. Și totuși în superficialitatea lor, americani sunt amabili prin natură, te invită la ei acasă cu ușurință, îți propun dezinteresat să participi alături de ei în activități sau te ajută fără a aștepta ceva la schimb. Sunt deschiși, nu judecă și în nici un caz nu trăiesc în fițe aparente, aceste virtuți ale vieții est europene. Au o libertatea în vorbă și port ce-i definesc ca indivizi, lipsindu-se de falsități inutile, atât de permanente și apreciate în Europa, mai ales cea de Est.
Nu sunt în nici un caz superiori est europenilor nici prin educație, nici prin maniere ori inteligență, dar nici nu încercă să fie. Sunt naturali, cu bune și rele, și pe lângă elemente neplăcute prezente aleatoriu în natura umană indiferent de continent, există acel aspect al mind your own business care-i absolut sublim într-o societate în care oamenii pot alege să trăiască liberi de constrângeri și totodată integrat.
Cel mai frumos a însumat această diferență de cultură un prieten de-al meu polonezo-canadian:
It’s a completely different life here in North America. It’s crazy different.
It’s funny how strangers can become friends here.
Căpşunăriţa 
După doar două săptămâni acolo crezi că poți avea o opinie obiectivă? Societatea americană e foarte puternic polarizata. Aparent totul este roz dar esența începe să miroasă urat încet încet. Spre norocul lor acum situația internațională le este convenabila și profita dar nu se știe în viitor.
ApreciazăApreciază
@Sorin – am fost de mai multe ori in State, nu doar acum. Am cunoscut societatea din mai multe perspective și am interacționat cu oamenii pe mai multe planuri. Nu a spus nimeni ca este totul roz, ci că există o diferență în profunzimea societății pe care eu o apreciez, pentru că mi-se potrivește.
ApreciazăApreciază
Experienta reala ai daca lucrezi acolo si ca sport national te incarci cu credite la greu. Viata de sclav pe plantatie. In rest ce sa zic lumea e optimista si se bucura de viata.
ApreciazăApreciază
Si romanii au „Ce faci?” care e suficient de similar cu „How are you?”, ai aceleasi optiuni de raspuns.
Da, americanii te invita usor la ei acasa, vest-europenii nu, in special prin Olanda unde sunt cei mai ursuzi europeni. Da, sunt deschisi, sunt superficiali, sunt inculti, fata de europeni sunt doar mult mai superficiali si mai inculti, in rest nu e mare diferenta, mai ales ca societatea lor e o ciorba de imigranti europeni. Singura chestie care mi- placut cat am stat prin SUA (am si locuit o vreme acolo, de doua ori cateva luni) au fost serviciile, in special la restaurante, in schimb ce nu mi-a placut e calitatea mancarii, care e doar nutret si nu mancare.
Calitatea serviciilor are o explicatie foarte simpla: employment at will. Un angajat care nu se comporta bine cu clientii e dat afara pe loc, daca e nevoie, nu e protejat de legislatie tembela ca cei din vestul Europei unde la ora 6 dupa-amiaza cand s-a inchis un supermarket toata lumea care era la coada la casele de marcat a fost data afara fara comentarii (Haga, Olanda) sau unde in mijlocul unei teleconferinte cu 10 oameni se trezeste olandezul sa raspunda la mobil si sa vorbeasca vreo 5 minute, explicand dupa aceea ca l-a sunat fiica-sa de 25 de ani ca si-a uitat cheia acasa si era in aeroport, pleca nu-stiu-unde. Si olandezul era contractor, nu seful celorlalti 9 din conferinta.
ApreciazăApreciază
@Xv – depinde ce definești tu prin inculți. Daca, cineva nu poseda cunoștințe
similare cu ale tale sau din domeniile tale de interes, dar poseda alte cunoștințe, nu cred ca-l putem numi incult.
Exista un respect fata de client care mie imi place in State, si din perspectiva clientului si din perspectiva vanzatorului. Multi europeni nu înțeleg asta, mai ales cei care oferă servicii indirecte.
ApreciazăApreciază