Citesc Dune și mă relaxează enorm. Îmi plac cărțile lui Frank Herbert, nu pentru că ar reprezenta vreo provocare intelectuală sau pentru că spun o poveste super captivantă, ci pur și simplu. Găsesc plăcere în a citi această lectură. Nu-i pretențioasă, dar e bine scrisă (și tradusă). Este o lume interesantă, universul creat de el in Dune, imaginativă și umană.
Departe de agitați zilnică, de stresul inutil și graba permanentă, mă furișez pe tăcute în lectură. Am uitat cât de frumos este să citești o carte, fără a lua notițe, a căuta un citat, sau răspunsurile la ceva întrebări.
Dacă evenimentele nu ar fi luat o întorsătură bruscă, aș fi fost acuma în Dubai. În noul Dubai, mai plictisitor și mai anost. Nu regret Dubaiul. Ar fi venit la pachet cu un preț scump, o încărcătură de stres inevitabilă, inutilă și demoralizatoare. Dar despre astea, mai încolo.
Revin pe Dune, la volumul V, pe care nu l-am terminat si încă nu știu unde să-l așez în topul meu. Până acum volumul I și IV mi-au plăcut cel mai mult, dar după ce le termin pe toate șase voi actualiza topul😉.
Căpşunăriţa 
E bine ca citesti, dar era si mai bine daca le citeai la 15 ani, nu la 40: ultimii 25 de ani i-ai fi trait diferit daca intre 12 si 20 de ani citeai 500-1000 de carti. Cei 7 ani de acasa se fac pana la 7 ani si cultura generala pana in 20. „niciodata nu e prea tarziu” e de obicei o tampenie, o scuza pentru a lasa pe mai tarziu.
Acum cativa ani o colega de vreo 35 de ani era mandra ca citea cel putin o carte lunar. Am intrebat-o ce carti citea, erau chestii pe care le citisem pana in 16 ani. Stii cum se numeste intarzierea in franceza?
ApreciazăApreciază
@w – în opinia mea fiecare poate sa citească ce cărți vrea la orice vârsta. Tipurile de cărți pe care le citim, nu ne face mai superiori sau mai inferiori, nu există o scală sau ierarhie in funcție de ce cărți citind sau ce autori ne plac. In liceu am citit Voltaire și am încercat sa citesc Kant. Pe atunci ma preocupa filosofia. Acum îmi permit un moment de plăcere in care citesc Dune. In urma cu 7-8 ani citeam exclusiv cărți științifice, pentru doctorat, deoarece voiam sa ma concentrez pe finalizarea lui și nu îmi permiteam o clipă de plăcere, in citit sau scris.
ApreciazăApreciază
Sigur, in realitatea ta poti sa crezi ce doresti, asta nu inseamna ca realitatea are vreo treaba cu ce crezi tu. Din punctul asta de vedere esti o campioana, reusesti sa traiesti intr-o realitate paralela fara sa te calce autobuzul cand visezi cu ochii deschisi pe strada. In mod sigur nu intelegi ce ti se spune, conform raspunsurilor tale si iti aduc aminte un proverb romanesc: cand multi iti spun ca esti beat, poate e cazul sa iei in considerare ca esti.
ApreciazăApreciază