M-am uitat la el pe cântecul lui John Lennon și i-am șoptit: ”Aceasta este melodia mea preferată de Crăciun”. El mi-a zâmbit, m-am pupat și m-a strâns și mai tare în brațe.
Crăciunul acesta a fost unul dintre cele mai bune din viața mea. M-am simțit minunat pe tot parcursul lui, calmă, fericită, relaxată și satisfăcută. După ani în care Crăciunul a fost o imensă povară de cumpărat, împachetat, drumuri, pretenții, certuri, neamuri, așteptări, mâncare, obligații religioase și stat pe la mese în compania unor oameni cu care nu-mi doream să-mi petrec timpul, am avut în sfârșit parte de un Crăciun minunat.
Am început sărbătorirea fără stres, împachetând cu fiică-mea cadouri pentru prietenii apropiați care locuiesc în zonă – și pentru fostul soț și părinții lui, pentru bucuria fiică-mi – cadouri strânse din timp, ca să evit îmbulzeala magazinelor dinainte de sărbători. Apoi, am decorat floarea noastră, pe care o ținem pe post de brad, cu bomboane și câteva ornamente, ca să-l întâmpin cum se cuvine pe Moș Crăciun.
Pentru masa de ajun (Wigilia), cea mai importantă parte a Crăciunului polonez, am refuzat invitația unei prietene de a petrece cu familia ei. Le-am mulțumit frumos pentru invitație, dar am preferat să evit discuțiile de complezență, pentru care nu mai am răbdare și să petrec în liniștea casei mele fără 12 feluri de mâncare și lepădată de sentimentul că sunt o străină printre localnici. Dintre 12 feluri de mâncare, eu am ales să gătesc unul, salam de biscuiți, pe care l-am servit în prima zi de Crăciun la micul dejun.
După Wigilia, a venit la mine Moș Crăciun și pentru că era simpatic foc și știe meserie, l-am reținut pentru următoarele două zile, sexându-ne, povestind, dormind și relaxându-ne unul în brațele celuilalt. A fost cel mai plăcut cadou pe care-l puteam primi, după aproape un an de abstinență :). Câteodată ajunge să-ți satisfaci nevoile cu adevărat importante (afecțiune, atenție și sex) și atunci nu mai ai nevoie de toate umpluturile artificiale de prin magazine sau societate, cu care oamenii nefericiți se înconjoară, ca să facă realitatea mai suportabilă.
M-a așteptat în ușă, cu zâmbetul ștrengăresc parțial vizibil prin barba stufoasă și paharul de vin roșu în mână. Tocmai urcasem patru etaje într-o scară de bloc nerenovată și deja scenariile criminale își făceau loc în mintea mea obosită. M-a liniștit familiaritatea apartamentului în care intrasem pentru prima dată, paharul de vin roșu și naturalețea din conversația noastră. Ne vedeam deja a treia oară, deși nu fusesem convinsă că mai vreau să mă întâlnesc cu el, până când l-am văzut relaxat, zâmbăreț și cu un aer sexy. Atunci m-am potolit. Mi-au trecut toate negațiile din minte și m-am lăsat purtată pe valul chimie ce există între noi. Am vorbit mult, mai ales eu, după ce vinul și-a făcut efectul pe stomacul meu gol, stând la început față în față, iar mai apoi tot mai apropiați. La un moment dat, mâinile lui cu degete aspre de la urcatul pe stânci, și-au început ascensiunea pe corpul meu, de la picioare în sus, cu mișcări circulare, neregulate și îndrăznețe. L-am lăsat, pentru că-mi plăcea, dar nu am participat activ. Aveam un blocaj mental, conștient, legat de apropierea fizică. Eram convinsă că nu am să fac nimic, până când a început să-mi mângăie spatele gâtului, atingându-mi pielea delicată printre firele de păr într-un mod care mă excită de fiecare dată. Atunci am cedat, suspinând de plăcere.
M-am lăsat cu capul pe podea, am închis ochii și am urmat instrucțiunile primite de o voce plăcută. Am început să respir adânc, calm și regulat. Conform indicațiilor am trecut intensitatea mișcărilor de la piept la burtă și am început să-mi relaxez mușchii. Apoi am căutat în minte o amintire plăcută, un moment de fericire deplină în care m-am simțit excelent, când am trăit clipa în armonie deplină cu lumea și cu mine.