Bologna intr-o zi de duminica

Stau într-o rochie Motivi pe Via S’Isaia, de un albastru intens. Sunt in Bologna, așteptând un taxi, în timp ce rochia îmi flutură în vânt de la curentul de aer. M-am împachetat cu greu, după trei zile de munca intensa, prea puțin somn și un pic prea mult alcool cu antibiotice. În prima fază am avut un antibiotic puternic, cu care mi-a comunicat doctorul să nu beau, așa că am băut mai puțin. Cu al doilea, mi-a zis că pot bea vreo două pahare de vin, așa că am băut mai mult.

Azi am dormit fără ceas, trezindu-mă la 9:10. Am făcut un duș scurt și am mâncat un dejun italian la Alberta, cu brânză, șunca și ștrudel. I-am spus la revedere Albertei, îmbrățișându-ne călduros la plecare.

Aștept taxiul de ceva timp așa că, îmi preocup atenția cu zarva de peste drum. În jurul unei biserici improvizate s-au adunat oameni, posibil ortodoxi după obiectele de ceremonie, dar mai degrabă nu ruși, căci le lipsește crucea dubla. După chip și port par români, in mare majoritate femei cu cârpe pe cap, bărbați mai in vârsta și modești și două grupuri de copii gălăgioși.

E duminică. Eu aștept un taxi ca să merg la următoare zi de munca, ei se socializează religios în ziua lor liberă. Alberta iese să ia o saltea pe care o lăsase pe trotuar peste noapte, cu femeia ei de casă, o moldoveancă de dincolo de Prut, ce se temea să-mi vorbească românește. Ea revine, le face o poză celor de peste drum și intră repede înapoi. Mi-se confirmă că sunt româno-moldoveni, când o femeie mai în vârstă se desprinde din grupul lor cu un telefon în mână. O aud turuind reproșuri prin aparat, probabil pentru cei rămași acasă, într-o moldovenească grea. Îmi amintește de primu meu an în străinătate, când mă sunau părinții în fiecare duminică, ca un semn de aparținere, la ei și la cultura duminicilor libere de muncă.

Sosește taxiul, mă urc și într-o italiană combinată îi dau domnului adresa. El mă întrebă de unde sunt și urmează în mine un blocaj. Îl rezolv răspunzându-i că sunt româncă, dar contrastul cu oamenii e peste drum mă face să realizez că, am nevoie să mai adaug ceva.

13 gânduri despre „Bologna intr-o zi de duminica

  1. „Fii tare ca o stanca, nu uita ca esti romanca!” 😀

    Daca nu este prea personala intrebarea, ce fel de origini romanesti ai? 🙂

    Apreciază

  2. Sanatoase fara doar si poate, nici nu m-am gandit ca ar fi altfel. 🙂

    Din cat am putut sa cunosc despre tine bazandu-ma pe stilul in care ai scris ai putea fi orice, de la moldoveanca – pana la minoritatea slovaca. 🙂
    BTW, ca sa nu mai avem lipsa de comunicare 🙂 : ordinea in care am pus cele doua limite nu vrea sa insemne nimic.

    Apreciază

  3. Adică ai putea fi ardeleanca, olteanca, regateanca, unguroaica, slovaca, lipoveana, tătară/turca sau o combinație a acestora? 🤔
    Nu cred ca am listat toate posibilitățile( de fapt sunt sigur ca nu). 🙂

    Apreciază

  4. Pe scurt, zicea ca e din zona Clujului si a plecat din Romania la douazeci si ceva de ani, deci a trait mai mult in Romania decat in afara ei, pana in acest moment. Unguroaica nu e, ce optiuni mai raman?

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s