A început adevărata vară poloneză, cu temperaturi de 17-20 de grade Celsius ziua și 13-15 grade noaptea, rafale de ploaie, vânt și nori, mulți nori. E atât de înnorat că la 10:30 ar trebui să aprindem lumina în birou. Vara în Polonia este un lung chin de melancolie, lipsă de chef și de vitamină D, cu oameni tăcuți și multă votcă în serile reci.
Polonezii sunt un popor prietenos, deschis și primitor, dar cu măsură. Există în prietenia lor o anumită distanță, în deschiderea lor o anumită limită și în primirea lor o reținere. În Polonia se trăiește discret, viața nu ți-e analizată prea tare de prietenii sau vecinii băgăreți, nu împarți cu nimeni oalele și ulcelele tale, dar nici mâna aia de ajutor, nu o primești chiar așa ușor și de la oricine, deși declarativ mulți viteji se arată, mai ales după război.
În Polonia realizezi după o vreme că nimănui nu-i pasă cu adevărat de tine, ceea ce pe lângă o tristă dezamăgire, este și un mare confort. Este confortul de a fi lăsat în pace, de a nu trebui să răspunzi nimănui, de a nu fi nevoit să te justifici, să explici, de a nu fi pus în postura comunicării, mai ales atunci când nu vrei să ai interacțiuni umane profunde.
Observ la ucrainienii sau belarușii mutați în anii recenți în Polonia un anumit dor de ”casă”, dor de interacțiune umană în stare primară, de apropiere voluntară, de vorbărie destăinuitoare. Majoritatea adulților nu se regăsesc în Polonia și nu se integrează, pentru că asta ar însemna o anumită renunțare la sine și preluarea unei atitudini de distanță, pe care nu sunt dispuși să o facă, nu la maturitate. Este lipsa empatiei naturale, pe care nemții și scandinavicii o înlocuiesc cu nevoie exprimării empatiei, care de fapt nu mai există în sufletele reci ale oamenilor.
De la frigul de afară s-au răcit și sufletele.
Căpşunăriţa 
“În Polonia realizezi după o vreme că nimănui nu-i pasă cu adevărat de tine”
La fel este și in România, sper sa nu ai nostalgii fără rost. 😀
ApreciazăApreciază
Mă cam apucă :).
ApreciazăApreciază
Du-te in R si incearca o chestie care sa presupuna interactiune cu autoritati si persoane, iti va trece mai repede decat crezi. 😀
ApreciazăApreciază
O interactiune cu oamenii vrei sa spui :).
ApreciazăApreciază
Dap, cu oameni. 🙂
ApreciazăApreciază
@Jack: pune-te și în pantalonii funcționarilor – uneori au proceduri tâmpite și nu te pot ajuta, iar tu îi privești în ochi și gândești că sunt proști și leneși, mai ales că asta ai citit în prealabil pe internet. Oricât de omenos și zâmbitor ești tu ca om, ai să te saturi după o perioadă. Cred că toți am pățit chestii nasoale, dar dacă numai pe alea le scoatem în evidență o să ne acrim toți.
În rest, nu tu ziceai la o postare că ai fi făcut mult mai mult pentru prieteni decât protagoniștii poveștii? îți dai seama, cred, că nu ești tu singurul care mai lasă de la el când poate. Mai contează și atitudinea cu care te adresezi oamenilor, superioritatea și aroganța nu ajută și mulți te lasă baltă dacă simt asta. Nu suntem noi oamenii deșertului, dar nu e nici cum susții tu. Na, depinde și de specificul zonei țării – pentru liniște nu te duci în București, pentru servicii nu te duci în sud și pentru bogăție nu te duci în est.
ApreciazăApreciază
Nu am negat ca nu sunt exemple intamplatoare unde interactiunea cu oamenii ar putea sa anuleze sau macar sa aline experienta ce rezulta din organizarea tampita si birocratizarea excesiva, dar din pacate astea nu sunt regula, ci exceptia.
Si mai apoi, chestia asta am amintit-o nu ca sa dezbatem cat de naspa este sau nu este Romania, ci doar cat sa-i amintesc autoarei( si sa o incurajez) ca in cazul ei iarba nu este mai verde de partea cealalta a gardului.
ApreciazăApreciază
@Jack – stiu ca nu-i mai verde, dar imi place sa ma plang câteodată si de iarba mea. As inlocui-o cu placere cu un alt soi, mai de prin partile tale.
ApreciazăApreciază
Acuma nu generalizez, dar am avut anul trecut in RO experiente chiar foarte faine cu functionari: hai ca iti fac eu copie de buletin, formularul asta il aduci si tu cand ai timp, da-ne o adresa de mail ca e mai sigur ca pe telefon…
ApreciazăApreciază
Functionari amabili: tocmai scriu a doua plangere penala pentru abuz in serviciu, prima s-a soldat cu trimiterea in judecata (procesul e in curs), a doua are sanse mari sa urmeze aceeasi cale.
Poate tine de noroc, dar inca sunt exceptia aia amabili.
ApreciazăApreciază